Asculta acest articol
La data de 22 septembrie la Satu Mare a avut loc pentru a patra oară protestul împotriva Proiectului minier de la Roşia Montană. Grupul protestatarilor a fost alcătuit predominant din persoane tinere.
Protestul a început cu semnarea unei petiţii împotriva proiectului, care va fi înmânată insituţiilor publice şi Parlamentului.
Tinerii echipaţi cu bannere şi pancarte s-au deplasat şi de această dată de mai multe ori din Piaţa 25 Octombrie până în Pasajul Coposu, scandând slogane ecologiste deja bine cunoscute, precum: “Munţii noştri aur poartă, noi primim natură moartă!; Solidaritate pentru libertate!; Ieşiţi afară şi strigaţi tare: România nu e de vânzare!” şi altele.
Pancartele purtau slogane inscripţionate, ca de exemplu: “Iubim natura, preţuim cultura, respectăm scriptura!”
După câteva ture, tinerii s-au oprit în Centrul Nou unde o participantă a interpretat la chitară piesa formaţiei Holograf, în versurile căruia cuvântul “dragostea” a fost înlocuită cu toponimul “Roşia”. Piesa a fost cântată de toţi participanţii cu emoţie.
În Capitală peste 15.000 de protestatari faţă de exploatarea de la Roşia Montană au pornit în marş de la Universitate, pe Bulevardul Carol.
Potrivit traseului anunţat, protestatarii au mers pe Bulevardul Pache Protopopescu, Şoseaua Iancului, Şoseaua Pantelimon şi s-au întoars pe Bulevardul Ferdinand.
Este cea de-a 22-a zi consecutivă în care se protestează la Universitate faţă de proiectul minier. Manifestanţii au anunţat şi pentru această seară un marş prin Capitală, ca în fiecare duminică.
Proteste similare au avut loc şi în alte oraşe din ţară, printre care Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi.
Protestele au început după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.
CĂUTAȚI DE POLIȚIE
10 comentarii
Pe langa toate aceste polemici si demonstratii stradale vine si Premierul cu niste declaratii care irita si mai mult o parte a opiniei publice. El afirma ca daca finlandezii extrag aur cu cianuri de ce sa nu o faca si romanii. Eu nu cred ca finlandezii si-au dat resursele unor miliardari straini si ca exploatarea aurului o fac in interesul lor. Eu cred ca prin aceste afirmatii el toarna multa cianura in electoratul USL si ca are enorm de mult de pierdut deoarece multiplele fatete ale Rosiei Montane sunt cunoscute opiniei publice.
România este ţara europeană cu cele mai multe elemente din tabelul lui Mendeleev, după Rusia. E o mană cerească de care însă n-am profitat de-a lungul timpului…….
vezi ziarul financiar……….zf.ro Aceasta este harta pe care se bat ruşii pentru zăcămintele din România. Lista bogăţiilor din subsolul României
……….
România dispune de resurse estimate la 7.000 tone de aur, 2.000 de tone de argint şi 244 milioane de tone exploatabile de cupru, ceea ce o plasează cu siguranţă pe primele două locuri din Europa.(+++ andezit, ape minerale , calcar , uraniu, cupru, huilă sare etc.)
George Soros si Beny Steinmetz luati-va cianurile si plecati de aici!!!
Proiectul de lege nu reglementeaza mineritul in zona Rosia Montana, asa cum scrie la sfarsitul articolului.
Proiectul de lege indreptateste RMGC sa exploateze aurul de la Rosia Montana, fara sa tina cont de legislatia statului, de constitutia statului si de drepturile omului. Si inca nu am vorbit de consecintele catastrofale asupra mediului si a oamenilor din tara.
De aceea protestam in fiecare duminica!
Avem goldisti si aici? Mama cat va injositi. Va mai suportati?
@altex: in 1990 aveam 2 ani.nu prea am stiut ce-i aia revolutie, deci nu am avut cum sa ies.
Va rog sa iesiti pentru preturile de gaz domnul Tibiku, sunteti liber sa o faceti.Pana una alta, nu mai criticati cauza noastra pentru care iesim noi in strada, si luptati pentru durerile proprii.Dar luptati activ! nu doar prin comentarii.
Bine ca pt. Rosia Montana ierim in strada!!!!!!!! DIN 1 OCTOMBRIE SE MAJOREAZA PRETUL LE GAZ!!!!!!!!!!!!!!!! PENTRU ACEEST LUCRU CIND IESIM????????????????
DECLARAŢIA ACADEMIEI ROMÂNE
în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană
Academia Romana îşi reafirma poziţia exprimată anterior faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană. In urma mai multor discuţii şi analize, Academia Romana constată că PROIECTUL NU REPREZINTA O LUCRARE DE INTERES PUBLIC IN FOLOSUL ECONOMIEI NATIONALE care să justifice efectele colaterale şi riscurile asociate cu acesta şi prin urmare recomandă abandonarea sa.
Reamintim în favoarea poziţiei noastre că:
Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea unei parţi a populaţiei, demolarea de clădiri (unele având calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire şi alte acţiuni similare este inacceptabilă pentru o societate civilizată.
Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17 ani nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă, pe termen lung, problemele sociale şi economice ale zonei rămânând nerezolvate sau agravându-se după această perioadă. Numărul locurilor de muncă în perioada operaţională a exploatării (estimat la circa 300) este nesemnificativ în raport cu nevoile locale, care ar cere o soluţie de durată, bazată pe resurse regenerabile.
Beneficiul economic al Statului Român (rezultat din 2% din profit ca redevenţe de exploatare, impozitele pe salarii, alte venituri indirecte) evaluat de compania investitoare la ca. 580 milioane dolari pentru perioada de 17 ani (adică 34 milioane/an) – este nesemnificativ în raport cu consecinţele proiectului ţinând cont că valoarea aurului preconizat a se extrage depăşeşte 2 miliarde de dolari.
Strămutarea şi reamplasarea forţată a persoanelor care refuză să-şi vândă proprietăţile riscă să antreneze Statul Roman în procese la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg, cu consecinţe greu de evaluat în prezent.
Exploatarea la suprafaţă în patru cariere deschise şi crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor în spatele unui baraj de 180 m înălţime mutilează grav peisajul zonei şi este în contradicţie cu legislaţia europeană (de exemplu Convenţia Europeană a Peisajului ratificată de România prin legea 451/2002; directivele UE nr.85/337/CEE, 2001/42/CE, 80/68/CEE, 94/43/EEC).
Experienţa din România (Baia Mare) şi din alte ţări arată că barajele de acumulare construite din rocă sau pământ sunt nesigure în condiţii extreme şi pot produce accidente grave (chiar şi atunci când depozitează doar saramura şi nu rezidii toxice).
Exploatarea periclitează zona arheologică Alburnus Maior de mare valoare istorică şi culturală, cu caracter de unicat. Proiectul contravine Convenţiei privind patrimoniul mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a UNESCO din 16 noembrie 1972, acceptată de România prin Decretul 187/1990 şi prin Ordonanţa de Guvern nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi Legii nr. 5/2000 care declară zona Roşia Montană sit protejat.
Folosirea cianurii de sodiu pentru solubilizarea aurului şi depozitarea în bazin deschis a rezidiilor tehnologice conţinând resturi de cianură, produşi de “neutralizare” a cianurii (cianati, tiocianati) şi complecşi ai metalelor grele cu cianura, a căror toxicitate nu este încă complet cunoscută, creează motive serioase de îngrijorare, chiar dacă ar fi aplicate tehnologiile curente cele mai avansate aşa cum promite proiectul.
Proiectul vine in contradicţie cu o serie de alte articole ale legislaţiei europene şi naţionale de protecţie a mediului.
Nu există garanţia ca la terminarea operaţiunii firma investitoare va putea asigura costurile de închidere a exploatării şi de refacere a mediului afectat. Rezidiile rămase după exploatare (halde de steril, bazinul de decantare) prezintă un pericol permanent şi implică mari cheltuieli pentru stat mult timp după închiderea exploatării, după cum se cunoaşte din experienţa similară a altor ţări.
Există serioase suspiciuni, care trebuiesc verificate, ca şi în cadrul operaţiunilor pregătitoare desfăşurate până în prezent s-au produs încălcări ale legilor ţării, de exemplu prin acordarea nejustificată a unor descărcări arheologice pentru suprafeţe mult mai mari decât cele cercetate sau prin declararea prematură a localităţii Roşia Montană ca “zona industrială”, împiedicând astfel alte activităţi economice şi construcţii civile în localitate, inclusiv dezvoltarea unui turism rural şi cultural.
Nu pot fi ignorate numeroasele proteste, individuale şi colective, ale unor instituţii, organizaţii neguvernamentale, culte, religioase, personalităţi şi oameni de ştiinţă şi cultură din ţară şi străinătate, care au subliniat în diverse ocazii riscurile proiectului şi nu pot fi trecute cu vederea nici nemulţumirile unei parţi din populaţia locală care refuză să-şi cedeze proprietăţile şi să părăsească zona.
Academia Română solicită autorităţilor statului (administraţia prezidenţială, parlament, guvern, justiţie) să analizeze cu atenţie proiectul sub toate aspectele şi cu antrenarea unor specialişti independenţi şi dezinteresaţi, din ţară şi străinătate, inclusiv din organismele europene. De asemenea cerem autorităţilor să examineze soluţii alternative, bazate pe principiul dezvoltării durabile, pentru rezolvarea problemelor economice şi sociale în zonă, să analizeze posibilităţile de folosire a fondurilor europene (PHARE, SAPHARD, etc.), de atragere a unor investiţii străine şi autohtone, inclusiv guvernamentale, care să ofere soluţii nedistructive pentru dezvoltarea durabilă a zonei.
Academia Română este dispusă să participe, prin specialiştii ei la aceste operaţiuni care ar putea salva un spaţiu care are pentru români şi o valoare emblematică. Este vorba, să nu uităm, de „ţara” lui Avram Iancu, simbol al luptei pentru libertate a românilor din Transilvania.
(Textul declaratiei a fost adoptat in cedrul adunarii generale a membrilor Academiei Romane din ziua de 16 iulie 2004)
punctul de vedere al Academiei Romane vis-a-vis de proiectul minier http://www.acad.ro/rosia_montana/pag_rm04_decl.htm
Bine ca in 1990 n’ati iesit la proteste.
300 de fabrici si sute de mii ,de locuri de munca sau dus de rapa.
Am pierdut un profit de 100 de miliarde de dolari.
Informati-va mai bine pe viitor. In capitala au fost cateva mii de persoane care au iesit in strada. Puteati sa scrieti lejer peste 10.000 de persoane!