Kelemen contestă că România ar fi o ţară-model în ce priveşte minorităţile

Asculta acest articol

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că aserţiunea potrivit căreia România este un model în ce priveşte soluţionarea situaţia minorităţilor naţionale este falsă, lucru demonstrat de faptul a fost refuzată discuţia privind pragul pentru folosirea limbii minorităţilor în administraţie.

”Este falsă afirmaţia potrivit căreia România ar fi o ţară model în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiei minorităţilor. Respingerea amendamentului la Legea administraţiei locale demonstrează clar acest lucru”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, miercuri, după ce comisiile reunite ale Parlamentului – juridică, de administraţie publică şi pentru drepturile omului – şi apoi plenul Camerei Deputaţilor au respins proiectul de lege iniţiat de UDMR privind folosirea limbii materne în instituţiile publice în localităţile în care minorităţile reprezintă 10% din populaţie şi nu 20%, cât este stabilit în prezent.

Preşedintele Kelemen Hunor arată că UDMR a preferat calea dialogului parlamentar cu celelalte partide şi minorităţi pentru găsirea unei soluţii de compromis. ”Mesajul de astăzi este, însă, foarte clar şi pentru UDMR şi pentru membrii comunităţii maghiare: majoritatea română a respins dialogul”, a subliniat preşedintele UDMR, citat de Mediafax.

Acesta şi-a exprimat temerile legate de amplificarea, în preajma Centenarului, a acţiunilor antimaghiare şi retoricii antimaghiare, fapt ce ar împiedica ”apropierea şi consolidarea încrederii între majoritate şi minoritate”.

„În timp ce România susţine ferm că este un model în gestionarea situaţiei minorităţilor naţionale, în realitate, demonstrează continuu că îi este teamă de dialog. Sunt convins că o naţiune puternică are un dialog permanent cu minorităţile sale, nu le tratează cu forţa. Eu, dacă aş fi fost în locul statului român, aş fi căutat o soluţie de compromis, aş fi spus că, în apropierea anului 2018, să adoptăm unele decizii pentru ca minorităţile autohtone să se simtă bine în această ţară, ca factori constituanţi ai statului român. Aş considera că nu am motive să mă tem, să mă feresc, că nu am intenţii ascunse. După o sută de ani este momentul să încep reconcilierea istorică, avem câteva proiecte de legi care pot fi acceptate, mergem mai departe, să vedem ce se va întâmpla după Centenar în 2019 şi 2020, pentru că, ne place sau nu, vom trăi împreună, aceasta este ţara noastră comună!”, a afirmat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

”Uniunea nu renunţă la propunerea de reducere a pragului de folosire a limbii materne de la 20 la 10, eventual 15%”, se mai arată în comunicatul UDMR.

Plenul Camerei Deputaţilor a respins, miercuri, proiectul de lege propus de UDMR privind reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne în relaţia cu administraţia publică.
Proiectul de lege a fost respins cu 256 de voturi, fiind susţinut de 21 de deputaţi.

Potrivit proiectului de lege respins, în unităţile administrativ teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 10 % din numărul total al locuitorilor, care şi-au declarat apartenenţa etnică sau în care există un număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi pefecturile, serviciile publice de interes local sau judeţean precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ teritoriale au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

Senatul este cameră decizională.