Jumătatea mai mică şi jumătatea mai mare a parlamentului | Informaţia Zilei

Jumătatea mai mică şi jumătatea mai mare a parlamentului

Scris de Dumitru Păcuraru, 04 noiembrie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Luni, 4 noiembrie. Zi decisivă pentru guvernul Orban. La 25 de zile de la căderea guvernului în urma moţiunii de cenzură din 10 octombrie premierul desemnat Ludovic Orban îşi prezintă în faţa parlamentului guvernul. Este un mod de a spune în faţa parlamentului, pentru că două partide au anunţat că vor absenta. Deci noua echipă guvernamentală va fi prezentată doar în faţa unei jumătăţi a parlamentului.

Dacă jumătatea prezentă va avea peste 233 de voturi guvernul trece. Dacă jumătatea este mai mică de fatidica cifră 233 premierul desemnat o ia de la capăt. Practic, se confruntă cele două jumătăţi ale parlamentului. Cine va învinge? Este o chestiune de câteva voturi.

De fapt nu este vorba doar despre o zi decisivă, ci despre o săptămână decisivă. Exact în ziua când se vota pentru căderea guvernului PSD se declanşa şi campania electorală pentru alegerile prezidenţiale.
Ludovic Orban, preşedintele PNL, îi mulţumea preşedintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat pentru succesul moţiunii.

În aceeaşi zi Victor Ponta, preşedintele Pro România, deşi votase pentru căderea guvernului PSD, anunţa că va propune un guvern al social-democraţilor. Se baza pe faptul că PSD şi Pro România puteau asigura o majoritate parlamentară.

Preşedintele Iohannis nu a ţinut seama de această variantă şi l-a desemnat pe Ludovic Orban cu formarea guvernului. Adunarea numărului de parlamentari necesari nu a fost un lucru uşor.
Până în momentul votului nu se ştie dacă există o majoritate parlamentară sau sunt doar promisiuni. Lupta este în desfăşurare şi se duce pe mai multe fronturi.

Căderea guvernului în timpul campaniei electorale a deturnat atenţia alegătorilor de la competiţia pentru alegerea preşedintelui.

Klaus Iohannis a devenit maestrul dublelor lovituri. Peste euroalegerile din luna mai a suprapus un referendum, iar peste campania prezidenţială a trântit guvernul. S-a folosit de ALDE şi Pro România, dar şi aceste partide au avut propriile lor obiective.

Se poate spune că în afară de PSD toată lumea a avut de câştigat. Guvernul Dăncilă a fost înlăturat plasând PSD jumătate în opoziţie, jumătate la guvernare. Oricum, căderea guvernului a tăiat avântul PSD de a cheltui banii publici pe pomeni electorale.

Că va trece sau nu, guvernului PNL îi revine sarcina de a repara găurile din buget făcute de PSD. Situaţia economică este mai mult decât dezastruoasă. Guvernele PSD au dat iama în buget, singura lor grijă fiind stimularea alegătorilor.

Ar fi o mare minune dacă România nu va intra în criză datorită refuzului unui partid de a gândi economic. Guvernele PSD, mai ales ultimul, au umflat aparatul bugetar ignorând investiţiile. Cea mai mare catastrofă pentru România ar fi dacă guvernul PNL va merge în aceeaşi direcţie cu fostul guvern PSD, cu gândul la alegerile de anul viitor.

Să nu uităm că este ultima săptămână a campaniei electorale. Duminica următoare alegătorii sunt chemaţi la urne. Miza este locul doi. Se va califica în turul doi candidatul PSD? Va reveni puternic din spate Dan Barna, candidatul USR-PLUS? Se va confirma că Mircea Diaconu, susţinut de ALDE şi Pro România, este cel ce va intra în turul doi?

Abonează-te acum Online!
  • Dacă vrei ca reclama ta să apară aici, sună la 0745.657.429 sau 0744.55.2345