Asculta acest articolRemanierea guvernamentală nu cade într-un moment bun. Schimbarea unui număr atât de mare de miniștri pune într-o lumină proastă PSD, mai puțin ALDE. Călin Popescu Tăriceanu a decis că nu schimbă niciun ministru.
Numiți pe criterii numai de Dragnea știute, parte dintre iluștrii necunoscuți din guvern și-au dovedit incompetența. Nu sunt puțini. Procentual, dacă se confirmă știrile pe surse că vor fi schimbați cinci miniștri, PSD ar trebui să scadă cu cel puțin 20%.
Cum poate fi catalogat un guvern bun când are atâția incapabili în componența lui? Este un paradox al politicii românești. Dacă se mai pun la socoteală și funcționarii numiți strict pe criterii de prietenie lucrurile devin și mai clare. PSD nu mai este partidul care avea cadre de nădejde. Nu mai are oamenii foarte bine pregătiți de altădată.
Schimbările sunt un semn al slăbiciunii, dar arată și că Liviu Dragnea este conștient că guvernarea nu merge bine. Opoziția a introdus câteva moțiuni împotriva unor miniștri, însă acestea au trecut neobservate. PSD ține cu dinții de guvernare. În interior pesediștii se atacă între ei, dar rămân uniți în fața adversarilor.
Nu reușește să zguduie din temelii partidul nici fostul lui lider. Victor Ponta a devenit unul dintre cei mai vehemenți critici, însă nu al PSD-ului în ansamblu, ci al lui Liviu Dragnea. Menajând partidul, Ponta speră că va reveni la matcă, după plecarea lui Dragnea.
Scandalul revocării procurorului general ar putea avea un efect de bumerang. Poate că se va lucra mai aplicat la dosarele lui Liviu Dragnea. În plus se așteaptă o rezoluție din partea Comisiei Europene prin care României să i se suspende dreptul de vot. Este o speranță a opoziției, greu de înțeles din perspectiva interesului național. Lupta politică nu are limite.
O eventuală demisie a procurorului general ar mai calma spiritele. Dacă nu cumva se speră că, Augustin Lazăr rămânând în funcție până ce președintele Iohannis va semna decizia de revocare, se vor mobiliza protestatarii și vor ieși în stradă cu aceeași vigoare ca în trecut.
Pentru moment zarurile sunt în mâinile PSD. Tudorel Toader a făcut un serviciu imens acestui partid. Nu știm în ce măsură s-a gândit la reformarea justiției, la intrarea lucrurilor în normal, în matca lor constituțională, cum îi place să spună, sau a făcut servicii partidului care l-a numit în funcție. Logica lui formală, perfect adaptată scopului, îl face invulnerabil la atacurile celui pe care l-a evaluat. Augustin Lazăr nu are nici pe departe capacitatea teoretică de a polemiza pe subiecte profesionale cu Tudorel Toader.
Cu toate acestea, dreptatea nu se știe de partea cui este. Opinia publică este sub influența factorilor politici. Societatea se divizează ca la comandă. Nimeni nu mai judecă obiectiv. Nimeni nu este interesat de adevăr în sensul profund al cuvântului. Dacă se va dovedi că Augustin Lazăr a fost numit de Klaus Iohannis procuror general pentru că l-a scăpat de un dosar penal, PNL, dar și întreaga opoziție, va intra într-un proces de restructurare, în căutarea unui candidat la prezidențiale.
În aceste condiții există toate datele de a-și face apariția o a treia forță, sau, în cel mai bun caz, de a apărea pe scena politică un personaj carismatic, o personalitate puternică în jurul căreia să se creeze un curent politic, o stare de spirit care să mai șteargă câte ceva din figurile învechite, fără viziune, în mâinile cărora se află, până la urmă, destinul acestei țări, a milioane de oameni.
