Image 1
Image 2
Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

    După şocul de la prezidenţiale, institutele de sondare a opiniei publice au intrat într-o semnificativă tăcere. Toate au dat greş. Victor Ponta, cotat la 54-58% a pierdut în faţa contracandidatului său cotat la maxim 46-48%. Infirmate sau confirmate de realitate, în cazul alegerilor, între alegeri sondajele se preschimbă în simple jocuri politice. Ele măsoară stări de spirit, tendinţe, opţiuni ce nu pot fi verificate. Într-o asemenea situaţie se află sondajele din această perioadă.


Evoluţia neaşteptată a unor politicieni de top din ultima vreme cerea o măsurare a încrederii şi neîncrederii în lideri şi personalităţi de primă importanţă. Cum era de aşteptat, Klaus Iohannis îşi adjudecă primul loc la încredere. Trece binişor de 70%, lucru nemaiîntâlnit de un preşedinte. Îl depăşeşte şi pe Traian Băsescu din vremurile lui bune. Privind partea goală a paharului, observăm că, totuşi, aproximativ 30% dintre români nu au încredere în actualul preşedinte.
La polul opus se situează Elena Udrea. Fosta divă a PDL se află în arest, acuzată de corupţie. 71% crede că este vinovată, în vreme ce 8% mai au încredere în ea. Printre aceştia se află şi Traian Băsescu. Este doar o paranteză, dar foarte semnificativă. În cazul Elenei Udrea aş spune că trebuie să privim partea plină a paharului. După atâtea acuzaţii, după ce a învârtit atâta amar de bănet, totuşi, 8% dintre oameni mai au încredere în ea. Nu este puţin.
Dacă la cele două capete ale încrederii şi neîncrederii se află Klaus Iohannis şi Elena Udrea, să vedem cine sunt între ei. Au apărut figuri noi. Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA, este în topul încrederii. L-a depăşit pe veşnicul Mugur Isărescu. A fost măsurat şi Dan Voiculescu. S-ar zice că 28% dintre repondenţi au încredere în el, deşi este condamnat pentru corupţie. Îl depăşeşte nu doar pe Traian Băsescu, Mircea Geoană şi Vasile Blaga, ci şi pe majoritatea miniştrilor din guvernul Ponta. Trecem peste faptul că patriarhul Bisericii Ortodoxe este depăşit de şefa DNA la scor. Patriarhul Daniel – 50%, Laura Codruţa Kovesi – 51%.
S-au inversat şi opţiunile politice ale românilor. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, PNL ar fi votat de 40%, urmat de PSD cu 37%. Ar mai intra în Parlament doar două partide, UDMR şi PLR, cu câte 5 procente. Practic, după viitoarele alegeri vom avea un sistem de două partide mari. Cele două partide mici vor fi obligate să intre la guvernare, împreună cu unul dintre cele două partide. PMP nu ar mai trece pragul electoral. Efectul arestării Elenei Udrea încă nu a trecut. Între timp Monica Macovei şi-a făcut partid. Se numeşte M10 şi se autodeclară anti-sistem, dar justiţiar.
Guvernul se bucură de o încredere destul de mare, de 38%, în vreme ce partidele şi Parlamentul sunt abia la 20%, ca înainte de alegeri. 32% cred că guvernul ar trebui înlocuit, iar 41% consideră că trebuie să meargă mai departe. Cred că lucrurile în România merg într-o direcţie greşită doar 16%, că merg într-o direcţie bună cred 40%, în vreme ce 44% nu ştiu sau nu-i interesează.
Privind acest tablou cu detaşare, s-ar zice că toată lumea ar trebui să fie mulţumită. Opoziţia ar câştiga alegerile, liderul ei spiritual, Klaus Iohannis se bucură de o încredere uriaşă. Munca DNA este apreciată. Lumea consideră că actualul guvern trebuie să meargă mai departe, iar direcţia spre care se îndreaptă România este bună. Ce ne trebuie mai mult?

Sigla Informatia Zilei

Războiul ţiţeiului

Asculta acest articol Cea mai drastică sancţiune împotriva lui Putin: embargoul asupra ţiţeiului rusesc. Dacă Federaţia Rusă a închis robinetul

Comasarea alegerilor nu întărește democrația

Ideea comasării alegerilor, lansată și susținută de PNL, ne trimite la primele alegeri de după 1918, când acela;i partid, PNL, a organizat alegeri separate în Regat, apoi după ce le-a câștigat, a organizat alegeri parlamentare și în Transilvania.

Săptămâna marilor decizii politice

Nu neapărat în ordinea importanţei, în această săptămână guvernul trebuie să ia o serie de decizii care vor avea consecinţe majore pentru România, pentru cetăţenii români, pentru mediul de afaceri, pentru salariaţii din sistemul de stat.