Iohannis critică duplicitatea unor lideri europeni

Preşedintele Iohannis participă vineri la summit-ul UE27, liderii europeni reunindu-se la Bratislava pentru a discuta viitorul Uniunii, fără Marea Britanie, principalele teme pe agendă fiind consolidarea frontierelor externe, migraţia, oferirea de garanţii pentru cetăţeni în contextul globalizării.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, referitor la summitul UE 27, că trebuie pus capăt discursului duplicitar al unor lideri europeni care una spun la Bruxelles şi alta fac acasă unde acuză UE de greşelile şi eşecurile interne.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că “lumea” începe să-şi pună întrebări despre relevanţa Uniunii Europene pe viitor, subliniind că este importantă evitarea fragmentării UE.

“Uniunea Europeană se consideră şi este unul din marii actori globali, dar aflăm de la lideri cu care discutăm şi la întâlnirile care au loc în altă parte — lumea îşi pune întrebări despre relevanţa Uniunii Europene în viitor, despre felul în care UE răspunde crizelor şi întrebărilor.

Este foarte important (…) să evităm fragmentarea Uniunii Europene. Trebuie să ne concentrăm pe demersuri, pe proiecte, pe abordări care ne unesc, şi nu pe acelea care aprofundează diviziunea, care se poate constata în multe situaţii, diviziunea est-vest, respectiv diviziunea nord-sud. Aceste falii nu sunt bune pentru Uniune. Ele nu permit o dezvoltare coerentă a UE”, a afirmat Iohannis, la Palatul Cotroceni.

În opinia sa, viitorul Uniunii Europene depinde de modul în care aceasta reuşeşte să răspundă preocupărilor cetăţenilor săi legate de migraţie, terorism şi de situaţia economică. El a precizat că la Consiliul European de la Bratislava va susţine că priorităţile strategice ale UE trebuie să fie securitatea internă şi securitatea externă, creşterea economică, crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri (…), şi consolidarea pieţei interne.

“Vrem o aprofundare a integrării europene, vrem ca România să fie mult mai profund integrată în toate procesele Uniunii Europene şi credem că o integrare mai profundă e una din soluţiile pentru multiplele crize europene. (…) Consolidarea controlului la frontiere trebuie să fie prioritară pentru noi toţi. Cetăţenii europeni trebuie să se simtă în siguranţă acolo unde trăiesc. În acest scop avem nevoie, de exemplu, şi de revigorarea industriei de apărare europene. O uniune care nu se poate apăra, care nu-şi poate asigura frontierele nu e o uniune pe care ne-o dorim. România susţine şi va contribui activ la operaţionalizarea acelor iniţiative menite să contracareze ameninţările la adresa securităţii cu care ne confruntăm”, a adăugat şeful statului, citat de Agerpres.

Iohannis: Lideri naţionali vorbesc UE de bine la Bruxelles şi au un discurs opus acasă

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că unii lideri naţionali vorbesc Uniunea Europeană de bine la Bruxelles iar când ajung acasă discursul lor este “exact opus”, precizând că o astfel de abordare “duplicitară” a dus la ascensiunea partidelor populiste şi extremiste.

“Constatăm foarte des că la Bruxelles vin lideri naţionali şi toţi vorbesc de bine despre UE, despre viitorul ei, despre ce trebuie să facem noi ca să funcţioneze. Aceiaşi lideri merg acasă şi încep să aibă un discurs exact opus. Acuză UE pentru toate greşelile care de fapt se fac în plan naţional, pentru toate eşecurile pe care fiecare le are la el acasă. Aşa nu se poate. Este nevoie de o comunicare serioasă, credibilă, intensă. Atât cetăţenii europeni au nevoie de o astfel de comunicare, cât şi partenerii externi. Rezultatul acestui discurs duplicitar e ascensiunea partidelor populiste şi extremiste şi a partidelor eurosceptice. Toţi aceştia nu vor veni cu soluţii pentru UE. Dimpotrivă”, a afirmat Iohannis la Palatul Cotroceni.

El a precizat că sunt patru lucruri cărora trebuie să li se acorde atenţie în demersul de consolidare a Uniunii Europene.

“Primul, concentrarea pe acele dosare care stimulează coeziunea, evitarea dosarelor care duc la aprofundarea diviziunilor. Al doilea, menţinerea realizărilor-cheie ale Uniunii Europene. Aici e vorba de libertăţile fundamentale şi de piaţa internă comună, piaţa unică cu cele patru libertăţi, dar şi zona Schengen, zona euro. În al treilea rând, trebuie să fim foarte oneşti şi să ne concentrăm pe creşterea transparenţei şi a legitimităţii instituţiilor europene. Auzim de foarte multe ori (…) întrebări legate de felul în care acţionează instituţiile europene, de felul în care se poate înţelege ce se întâmplă în cadrul unui proces european. Aceste lucruri trebuie mult mai bine explicate, mult mai bine clarificate. Al patrulea lucru — comunicarea”, a susţinut şeful statului.

Iohannis: 2019 – un termen exclus pentru aderarea la euro

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că aderarea României la zona euro în 2019 este exclusă, precizând că o aderare care se produce prea repede poate fi în detrimentul economiei româneşti.

“Iniţial s-a vehiculat ca şi termen de integrare în zona euro anul 2019. A fost un termen înaintat atunci prea optimist, aş spune chiar nerealist. 2019 este exclus pentru noi, dar România are în continuare acest obiectiv strategic de aderare la zona euro. Când se va întâmpla acest lucru trebuie să stabilească în primul specialiştii care pot evalua în ce măsură România îndeplineşte criteriile, în ce măsură e realmente pregătită economia românească, pentru că o aderare care se produce prea repede poate să fie în detrimentul economiei româneşti şi acest lucru evident că nu e de dorit”, a afirmat Iohannis la Palatul Cotroceni.
El a precizat că România nu are o ţintă fixată pentru intrarea în zona euro.