Investiţiile pe piaţa imobiliară din România au crescut cu 39% în anul 2022

Asculta acest articol

Investiţiile pe piaţa imobiliară din România au depăşit 1,26 miliarde de euro, în 2022, cu un avans de 39% faţă de anul precedent, din care Capitala a înregistrat aproximativ 888 milioane de euro, arată un raport publicat recent de o companie specializată în tranzacţionare şi consultanţă pentru domeniul imobiliar.
În acelaşi timp, sectorul de birouri şi-a menţinut poziţia de prim beneficiar al investiţiilor, tranzacţiile cu active de birouri atingând o valoare de 812,7 milioane de euro, în perioada analizată, timp în care tranzacţiile de retail au reprezentat mai puţin de un sfert din totalul investiţiilor, cu aproape 285 de milioane de euro, iar investiţiile industriale deţin doar o pondere de 7% din total, cu aproximativ 90 de milioane de euro.
Conform datelor Crosspoint Real Estate, pentru primul trimestru din 2023, activitatea investitorilor şi-a menţinut ritmul, cu un volum total de investiţii de 149,6 milioane de euro (+73% faţă de T1 din 2022). În această marjă, segmentul industrial a devansat clădirile de birouri în ceea ce priveşte ponderea în totalul activităţii investiţionale, cu 43,4% (65 milioane de euro), în creştere cu 30,6% (45,8 milioane EUR), urmat de hoteluri (18,3 milioane de euro), achiziţii ale sectorului public (12 milioane de euro) şi retail (8,5 milioane de euro).
Atât în 2022, cât şi în T1 din 2023, Bucureştiul a înregistrat peste jumătate din investiţii. La finalul lunii martie 2023, stocul de birouri din Capitală era de 3,75 milioane de metri pătraţi, cu 123.000 mp în şapte clădiri de birouri livrate în 2022 şi alţi 42.000 mp în două clădiri adăugaţi în primul trimestru din 2023.
Potrivit sursei citate, chiar dacă firmele din domeniul tehnologiei au fost primele care au adoptat munca de acasă şi munca hibridă, acestea şi-au menţinut prima poziţie în topul celor mai active industrii pe piaţa închirierilor de birouri, cu o pondere de 36% din totalul activităţii de închiriere în 2022 şi de 34% în T1 2023, urmate la distanţă de sectorul Energie şi Industrie, cu o pondere de 14% în 2022 şi de 19% în T1 2023.
Pe de altă parte, primul trimestru din 2023 a înregistrat o stagnare a preţurilor pentru unităţile noi, care au atins nivelul de 1.866 euro/mp net la sfârşitul lunii martie, în timp ce preţurile unităţilor vechi au scăzut până la aproximativ 1.500 de euro/mp net, parţial ca urmare a presiunii adăugate de urmările cutremurului din Turcia şi Siria, care au intensificat îngrijorările legate de siguranţa clădirilor vechi din Capitală. Creşterea costului vieţii şi ratele ridicate ale dobânzilor din 2022 au dus la o cerere mai mare decât în anii precedenţi pentru închirierea de apartamente. În consecinţă, chiriile au crescut în medie cu 15% în 2022 comparativ cu anul precedent.
În ceea ce priveşte segmentul industrial, creşterea a continuat să fie puternică şi în 2022. La sfârşitul lunii martie 2023, stocul industrial total a ajuns la 6,52 milioane mp, cu livrări noi de 560.000 mp în 2022 şi 162.000 mp în T1 2023, din care aproape 60% au fost înregistrate în Bucureşti. Expansiunea pieţei, determinată de pandemie, va persista şi în 2023, cu un pipeline de peste 500.000 mp. Cel mai important, în anticiparea livrării autostrăzii A7 în 2024-2025, dezvoltatorii prospectează extinderea în Nord-Est, cea mai slab dezvoltată zonă industrială a ţării.

Activitatea totală de închiriere pe piaţa industrială, nivel record

Activitatea totală de închiriere (excluzând contractele de închiriere pe termen scurt) pe piaţa industrială a atins un nivel record de 939.560 mp în 2022, în creştere cu 48% faţă de anul precedent, din care doar 17% au fost reînnoiri şi renegocieri de contracte. Jumătate din cerere s-a concentrat în Bucureşti, în timp ce 30% din spaţiile închiriate au fost localizate în zona de sud/sud-est şi 13% în vest/nord-vest.
În primul trimestru al acestui an, au fost închiriaţi 147.600 mp de spaţii industriale, ceea ce reprezintă o scădere a cererii cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Chiriaşii au favorizat până acum pieţele regionale faţă de Bucureşti, care a înregistrat doar 43% din cerere în primele trei luni din 2023.
Piaţa terenurilor din Bucureşti a asistat la o reluare a apetitului din partea majorităţii jucătorilor de pe piaţă, în pofida incertitudinii legate de anularea/suspendarea planurilor urbanistice zonale şi a războiului din Ucraina, în afară de şocul iniţial simţit imediat după conflagraţie. Cu toate acestea, la nivel naţional, piaţa terenurilor a înregistrat o scădere a cererii în 2022, la fel ca şi piaţa rezidenţială.