Asculta acest articolCu ocazia unui Summit Parlamentar pe tema NATO, flancul estic, organizat la Bucureşti, au fost nevoiţi să se întâlnească faţă-n faţă preşedintele Iohannis cu preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor. Profitând de situaţie, au făcut declaraţii de presă atât preşedintele Iohannis, cât şi Călin Popescu Tăriceanu. Desigur mai puţine pe tema NATO, mai multe pe subiectele fierbinţi de politică internă.
În primul rând preşedintele Iohannis a ţinut să repete şi să explice de ce a refuzat revocarea şefei DNA.
Numirea şi revocarea este un atribut al preşedintelui. De asemenea, preşedintele a afirmat că ministrul Toader şi-a făcut o cauză proprie din a o demite pe Laura Kovesi. Evident, Tăriceanu a avut o altă poziţie, aceeaşi ca guvernul şi PSD.
Lucrurile vor fi tranşate de CCR, dar până atunci este un câmp larg de speculaţii, atacuri, opinii contrare pe tema justiţiei, a independenţei justiţiei, a protocoalelor secrete etc.
Tot cu această ocazie preşedintele şi-a exprimat nemulţumirea faţă de intenţia majorităţii parlamentare de a modifica legea de funcţionare a serviciilor secrete. Preşedintele acuză coaliţia PSD-ALDE că vrea să-l scoată din procedura de numire şi revocare a şefilor SRI şi SIE. Îl lasă fără obiectul muncii vital în exercitarea puterii primului om în stat. Fără serviciile secrete, cu atribuţii formale în numirea procurorilor şefi, preşedintele are doar un rol de reprezentare, un rol decorativ într-un peisaj politic tot mai furtunos. Foarte multe din prerogativele prezidenţiale ar urma, potrivit modificărilor legislative gândite de PSD şi ALDE, să fie preluate de parlament.
În acelaşi context ar urma să se înfiinţeze un nou organism, autoritatea naţională pentru înregistrări, tot în subordinea parlamentului.
După cum se vede actuala majoritate doreşte să crească rolul parlamentului, în detrimentul altor instituţii. Este vizată preşedinţia şi instituţiile de forţă – SRI, DNA, Parchetul General etc. S-a adunat prea multă putere în mâna unui singur om, spune preşedintele Senatului.
Desigur, controlul civil al unor instituţii este preferabil şi chiar indicat într-o societate democratică. Este o măsură contra abuzurilor, verificată în timp în ţările cu tradiţii democratice.
La noi, totul este diferit. PSD este acelaşi partid care i-a acordat preşedintelui puteri sporite, prin Constituţie. La referendumul din 2003 se putea modifica rolul preşedintelui, însă atunci funcţia supremă părea să fie rezervată pentru Adrian Năstase.
Intenţiile coaliţiei PSD-ALDE par să ascundă teama că nu vor câştiga alegerile prezidenţiale de anul viitor. Dacă Tăriceanu sau Liviu Dragnea ar avea siguranţa că unul dintre ei poate câştiga prezidenţialele nu ar iniţia asemenea modificări prin care se reduc din prerogativele preşedintelui. Cei care înclină spre o republică parlamentară vor saluta modificările. Cine îşi doreşte un preşedinte puternic va dori sporirea prerogativelor preşedintelui, sau cel puţin menţinerea lor în forma actuală.
Situaţia politică din ţară, confruntările, disensiunile dintre diferitele grupuri obligă renunţarea la principii. Modificările legislative nu se raportează la principii, la reguli democratice verificate, ci ţin seama doar de conjunctura politică. Prin urmare, în această speţă nicio parte nu are dreptate.
