Image 1
Image 2

Importurile de lapte din Ungaria şi Polonia duc la faliment fermierii români

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Potrivit unor informaţii oficiale, anul agricol 2019 a fost unul bun în majoritatea zonelor ţării, inclusiv la noi în judeţ. Marea problemă a fermierilor din întreaga ţară o reprezintă imposibilitatea de valorificare la costurile reale a roadelor muncii lor. Când afirmăm acest lucru ne gândim atât la sectorul vegetal, cât şi la zootehnie.

Producţiile obţinute în 2019 spre exemplu la cereale s-au vândut fără a duce fermierului acel plus care să asigure o convenabilă reluare a ciclului de producţie. Nici cei din zootehnie n-au avut şansa de a vinde animale şi produse la preţuri atractive. Carnea de vită n-a avut mare căutare, dar nici oierii nu s-au lăudat cu un an bun. Preţurile oilor, dar şi ale mieilor n-au ajuns la nivelul de a acoperi integral costurile de producţie. Exporturile au fost blocate o bună perioadă, fapt ce a împins zootehnia spre buza prăpastie. Laptele, caşul şi lâna n-au fost valorificate la potenţialul existent.

Într-o asemenea situaţie, aşa cum am mai scris cu alte ocazii, numeroşi crescători de bovine în special au trecut la lichidarea efectivelor, fără a mai lua în seamă pierderile pe care le-au înregistrat. Această tendinţă de lichidare a efectivelor s-a resimţit şi la noi în judeţ. Mulţi crescători de vaci de lapte le-au vândut numai să scape de calvarul pe care-l aducea valorificarea laptelui. Nu ne-am propus a face un inventar al exploataţiilor lichidate în cursul anului 2019 la nivel de judeţ, dar un lucru este sigur – fermierii nu mai pot accepta să vândă laptele materie primă la un preţ derizoriu, iar apoi, ca produs finit, roadele muncii lor să se regăsească pe rafturi la preţuri de 3-4 ori mai mari. În acest condiţii pierde şi fermierul, dar şi consumatorul.

O serie de procesatori preferă să aducă lapte din Ungaria şi Polonia, chiar dacă sunt o serie de semne de întrebare în ceea ce priveşte calitatea. Se naşte întrebarea firească – oare până când vor fi obligaţi fermierii români să umple conturile procesatorilor şi ale comercianţilor?

5 comentarii

  1. Daca statul nu ar plati sumedenia de pensii speciale extranesimtite la care cei in cauza nu au contribuit in totalitate si o puzderie de salarii nesimtite atunci ar exista bani si pt. o mai buna si eficienta subventionare a acestor doua sectoare ale economiei la fel cum se intampla si in alte tari cu exceptia Romaniei. Romanii isi submineaza economia nationala si deservesc intereselor straine pe cand Ungaria si-o dezvolta respectiv, o protejeaza si in asta consta diferenta . Ungaria este capabil sa ajute si maghiarii din afara granitelor tarii comparativ cu romania care nu poate avea grija nici de proprii cetateni !.

  2. sa produca si fermierii romani la un pret mai bun si o calitate mai ridicata …apoi o sa cumparam …………..
    LA NOI LACOMIA DISTRUGE ECONOMIA

    TOTI FERMIERII VOR PROFIT URIAS ….BAGA NISTE PRET 1,5 SAU CHIAR DE 2 ORI MAI MARI DECAT CELE DIN STRAINATATE

    SA NU NE MIRIAM CA LUMEA NU CUMPARA PRODUSELE SCUMPE CU SALARII MIZERABIE

  3. Eu sint un mare fan al produselor romanesti, mi se par mai gustoase si mai sanatoase. Cind cumpar lapte ma uit la tara de origine. Cind cumpar zahar ma uit a fie din sfecla (zahar de Bod, ultima data am cumparat 25 kg sa-mi ajunga tot anul). Miere numai produsa in Romania, legume numai de la piata. Cind cumpar paine intreb de vinzatoare sa nu fie din aluat congelat din import. Cind cumpar peste proaspat intreb de unde l-au adus. Prefer produsele romanesti nu dintr-un fals patriotism de parada, ci pentru ca vreau sa stiu ce consum.

Lasă un răspuns

Connect with