Asculta acest articolDacă în această perioadă ar fi la guvernare doar unul din cele două partide mari, acesta pur și simplu ar dispare de pe scena politică la fel ca PNȚCD după alegerile din anul 2000.
PSD și PNL fiind împreună poartă povara guvernării aruncând-o de la unul la altul, ca la baschet. Măsurile luate, fie că sunt propuse de PSD, fie de PNL, puse cap la cap nu se leagă într-o punte de trecere de la scumpiri la majorări.
Indiferent de problema pe care vrea să o rezolve, guvernul PNL-PSD ratează ținta.
De la începutul crizei energetice nu s-au înregistrat decât rateuri sau semi-rateuri. Singura realizare remarcabilă este că partidele coaliției în ciuda disensiunilor rămân împreună.
Din când în când PSD amenință destul de voalat că se pregătește să iasă de la guvernare. Dar nu pentru că ar fugi de responsabilitate, ci pentru că dorește alegeri anticipate. Potrivit sondajelor, PSD are un avans de cel puțin zece procente în fața PNL. Cu 30-35% social democrații nu ar putea realiza o majoritate decât într-o combinație cu PNL, care are în jur de 20-25%. Așadar, și în cazul anticipatelor ar rezulta acceași structură parlamentară.
În cazul alegerilor anticipate, PNL nu ar putea realiza o majoritate de dreapta. USR plutește în jurul unui procent de 10%, UDMR rămâne la 5%, iar PNL nu trece de 25%. După unele sondaje ar trece pragul electoral PMP. Așadar, dreapta ar aduna în jur de 50%, plus sau minus câteva procente. Vârful balanței, după măsurătorile de acum, ar fi AUR.
Se poartă negocieri în sensul acesta cu George Simion? Greu de crezut. Deocamdată liderul AUR continuă să joace rolul unui comediant, plasându-și partidul într-o zonă nefrecventabilă. La fel ca PNL, nici PSD nu dorește să-și lege numele de o formațiune fără direcție ca AUR.
Partidul lui George Simion este pe o pantă descendentă. Cândva tindea să depășească 20%, iar acum este bară la bară cu USR.
Dintr-o succintă analiză a intențiilor de vot actuale, nu se întrezărește o schimbare care să departajeze formațiunile politice în mod tranșant.
S-ar părea că majoritatea partidelor nu fac altceva decât să se străduiască să-și păstreze bazinul electoral câștigat în timp. Cel mai probabil, toate partidele vor intra în campaniile electorale din 2024 cu această zestre proprie.
Parte din cauza crizei, parte din propria lor vină, partidele mai mici nu reușesc să atragă în mod serios atenția asuspra lor. PSD și PNL rămân în fruntea tuturor clasamentelor, ca procent, dar sunt în continuă pierdere de imagine și încredere.
În această perioadă tema zilei fiind reducerea consumului de energie electrică, Marcel Ciolacu a făcut un pas în fața PNL declarând că PSD nu poate cere populației să reducă în orele de vârf consumul. Este și acesta un mod de a duce o politică populistă? Fără îndoială.
Cele 10-15 procente care departajează PSD și PNL sunt rezultatul comunicării ineficiente de care dau dovadă liberalii. S-ar părea că electoratul nu apreciază calmul premierului Nicolae Ciucă și nici al președintelui Klaus Iohannis.
Un personaj fără carismă este și Marcel Ciolacu, dar mașinăria propagandistică a social-democraților funcționează oarecum de la sine, de parcă ar fi programată.
Pe de altă parte, este posibil ca măsurile propuse de PSD să fie mai practice, mai aproape de nevoile directe ale populației, mai ales ale salariaților din sectorul public. Pe termen lung, propunerile PNL par mai potrivite, dar guvernul condus de Nicolae Ciucă nu are capacitatea să le ducă până la capăt.
Oricât de bine intenționată ar fi această coaliție realitatea este că guvernul PNL-PSD nu face altceva decât să jongleze cu majorările pe care le tot promite deși știe că nu are cum să le țină în echilibru cu scumpirile.
