Asculta acest articol
De la preluarea mandatului de premier, independent politic, dependent însă de susţinerea unei majorităţi parlamentare, Cioloş a evitat să-şi ostilizeze partidele, dar şi opinia publică, receptiv la solicitările de a veni în faţa Legislativului şi dispus la concesii, începând cu programul de guvernare.
În urmă cu şase luni, pe fondul demisiei lui Victor Ponta din fruntea Executivului ca urmare a protestelor declanşate de tragedia de la Colectiv, preşedintele Klaus Iohannis îl nominaliza pe fostul comisar european Dacian Cioloş pentru a forma un nou cabinet, un executiv format din tehnocraţi.
La 15 noiembrie 2015 Dacian Cioloş a prezentat lista miniştrilor propuşi, 22 la număr.
Nici nu trecuse de etapa parlamentară, că Dacian Cioloş a fost nevoit să retragă două dintre persoanele nominalizate iniţial – Andrei Baciu de la Ministerul Sănătăţii, respectiv Cristina Guseth de la Ministerul Justiţiei. Primul a fost retras după ce, pe Facebook, au început să circule fotografii în care Andrei Baciu apărea în lenjerie intimă, ca model, în timp ce reprezentaţia Cristinei Guseth din timpul audierilor nu s-a ridicat la nivelul aşteptat.
Pe 17 noiembrie 2015 guvernul condus de Dacian Cioloş a fost învestit cu voturile PSD, PNL, UNPR, UDMR şi ale minorităţilor naţionale, în timp ce ALDE şi PMP nu au susţinut Cabinetul tehnocrat.
Dincolo de relaţia sa cu partidele parlamentare de a cărui susţinere depinde, mandatul lui Cioloş a pus capăt unei perioade lungi în care relaţia preşedinte-premier a fost una conflictuală. De altfel, premierul Dacian Cioloş are întâlniri săptămânale cu preşedintele Klaus Iohannis, scrie Mediafax.
Patru miniştri schimbaţi într-o lună
În şase luni, patru miniştri au părăsit funcţia guvernamentală.
Primul demisionar a fost ministrul Muncii, Ana Costea, care s-a poziţionat în dezacord cu premierul Cioloş, după ce a ameninţat că îşi va depune mandatul dacă nu se va ţine cont de părerea sa cu privire la proiectul de ordonanţă privind salarizarea bugetarilor. Costea a fost nevoită să părăsească guvernul la 14 aprilie, iar locul ei a fost luat de unul dintre consilierii lui Dacian Cioloş, Dragoş Pâslaru.
Următorul minister care a rămas fără lider a fost cel al Fondurilor Europene. La scurt timp după demisia Anei Costea, la 25 aprilie, Aura Răducu a demisionat la solicitarea premierului, nemulţumit de activitatea acesteia. Un alt consilier al premierului Dacian Cioloş, Cristian Ghinea, a fost numit în funcţia de ministru.
Pe 27 aprilie, pe fondul scandalului de la Opera Naţională, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, anunţa, pe pagina sa de Facebook, că demisionează. Ulterior, depunerea mandatului a fost amânată, în urma unei discuţii cu premierul. O scrisoare a lui Alexandrescu către Grupul pentru Dialog Social a dus însă la tensionarea relaţiei dintre cei doi. Scrisoarea conţinea acuzaţii grave la adresa unor colegi din guvern, Alexandrescu menţionând că s-a pronunţat în favoarea retragerii titlurilor de doctor în cazul mai multor plagiate, ceea ce i-a adus admonestări din partea miniştrilor implicaţi. El spunea că a deranjat prin acţiunile sale mai multe grupuri de interese şi a dat două exemple: Roşia Montană şi Cathedral Plaza. Alexandrescu evoca unele acţiuni de intimidare şi spune că a fost chemat în Parlament să dea explicaţii şi că a fost sunat de mai multe ori de oameni politici. Gravele acuzaţii l-au determinat pe Dacian Cioloş să anunţe revocarea ministrului din funcţie, şeful Executivului precizând că nu i- comunicat niciodată despre “presiunile” la care ar fi fost supus. În locul lui Vlad Alexandrescu a fost desemnată Cristina Şuteu, fost secretar de stat în acest minister.
Demisia care încheie această “remaniere” este cea survenită pe fondul uneia dintre cele mai grave crize din sistemul de sănătate din ultimii ani, criză declanşată ca urmare a dezvăluirilor privind dezinfectanţii folosiţi în spitalele din România, inclusiv în unele spitale în care au fost trataţi răniţi din Clubul Colectiv. La 9 mai, Patriciu Achimaş-Cadariu îşi depune mandatul, după o discuţie cu premierul Dacian Cioloş, care a avut loc la Palatul Victoria. Potrivit unor surse guvernamentale, Achimaş-Cadariu a luat decizia de a pleca de la ministerul Sănătăţii, pentru că nu ar fi fost de acord cu modul în care s-a decis în Guvern gestionarea crizei dezinfectanţilor din spitale. Mandatul lui Cadariu Achimaş a fost marcat şi de alte scandaluri, printre care cel al bebeluşilor din Argeş diagnosticaţi cu Sindromul Hemolitic Uremic. Dacian Cioloş a preluat, interimar, funcţia de ministru al Sănătăţii.
Planurile tehnocratului
Deşi foarte atent la modul în care comunică şi la imaginea sa publică (fiind primul premier care răspunde întrebărilor, pe pagina sa de Facebook, în miezul nopţii), Dacian Cioloş a susţinut încă de la preluarea mandatului că nu este interesat de o carieră politică.
“În momentul de faţă nu mă simt confortabil să-mi asum un rol politic într-un partid politic. Dacă acest mandat va însemna un succes, va însemna un succes al unei echipe. Nu am intenţia să mă prezint la alegerile din 2016 şi nu pentru asta am acceptat mandatul de premier, dacă aş încerca să folosesc capitalul de simpatie în cadrul alegerilor, aş înşela aşteptările oamenilor – iar eu simt că singura şansă a acestui guvern tehnocrat este onestitatea” , declara premierul în decembrie 2015.
La începutul lunii aprilie, liderul PNL Alina Gorghiu a declarat că l-a invitat pe premierul Dacian Cioloş să vină în PNL, precizând că, probabil, e prematur să dea un răspuns acum, pentru că şeful Executivului “nu are timp să cugete la o eventuală candidatura politică alături de PNL”, dar e convinsă că o va face la toamna.
Fii primul care comentează