Asculta acest articolA apărut ca un fulger ideea formării unui guvern de uniune națioanlă. Vestea nu a venit de la președintele țării. De altfel, Klaus Iohannis nu are o minte speculativă. Mai degrabă are obsesii circulare, ca Traian Băsescu.
Marcel Ciolacu, din propria-i gândire sau mai degrabă la sugestia unui strateg speculativ, lansează ideea formării unui guvern de uniune națională. Conștient că un bun politician își ține adverasarii aproape, ca să-i poată anihila mai ușor, cu blândețe, cândva, Ion Iliescu tânjea după un astfel de guvern.
Înainte de a vorbi despre un guvern de uniune națională, ar fi indicat să remarcăm prezența constantă a personajelor conflictuale în toate partidele.
Persoanele conflictuale fac grea viața oricărui partid, oricât ar părea de puternici. Un singur “element conflictual” face cât o lovitură de ciomag pentru un car de oale.
Odată distrusă armonia internă, o formațiune politică se transformă într-un organism fără imunitate. PN|CD s-a autosufocat când a ajuns la guvernare. Certurile dintre grupările Victor Ciorbea și Radu Vasile, ciondănelile din organizațiile județene, au pus partidul lui Maniu și Coposu pe linie moartă.
:i PNL a fost propria lui victimă, loviturile cele mai puternice venind mereu din interior. Radu Câmpeanu a fost contestat imediat după alegerile din 1990. Din prima aripă disidentă, PNL-AT, alături de Dinu Patriciu, făcea parte și Călin Popescu Tăriceanu, devenit între timp un maestru al rupturilor în momente-cheie.
După câteva experiențe din care nu a avut decât de pierdut, PNL pare să se cumințit odată cu fuziunea cu un partid, PDL, ieșit și el șifonat de la guvernare.
PSD are toți foștii președinți înafara partidului, de la Ion Iliescu și Adrian Năstase, la Mircea Geoană și Victor Ponta. Despre Liviu Dragnea ce să mai spunem? De remarcat că Victor Ponta a fost singurul disident care pare să aibă șansa de a construi un partid nou, ce nu pare sortit dispariției, așa cum a fost, să zicem, cu ApR-ul lui Meleșcanu.
Invocând mereu “nevoia de unitate” un lider puternic reușește să-i țină pe năbădăioși în frâu, cel puțin o vreme, până ce el însuși se trezește dat afară din partidul pe care credea că îl conduce cu o mână de fier.
Ca să ajungem la PNL-ul de azi, să-i zicem a lui Klaus Iohannis, trebuie să trece peste USR, cel mai conflictual partid al momentului actual.
:ansa, de moment, a USR este că nu are personalități puternice, bine conturate. Contestatarii lui Dan Barna sunt persoane modest înzestrate pentru politică, personalități de mâna a doua și din punct de vedere profesional. Este adevărat că nici Dan Barna nu este un lider în adevăratul sens al cuvântului. Este doar un președinte de partid, ales prin mașinațiuni. Prin urmare, va rămâne în fruntea USR atâta vreme cât numărul celor care îl sprijină va fi mai mare decât numărul celor care îl contestă.
PNL? Este pregătit pentru un guvern de uniune națională? Ezitări, căutări, frământări fără rost. Nici nu stă pe loc, nici nu merge înainte. Zi de zi, ceas de ceas, bate aceeași monedă. Ba face anticipate, ba decide să se facă alegeri de primari în două tururi. Ba majorează alocațiile pentru copii, ba le amână. Ba taie pensiile speciale, ba le menține. Dacă nu ar avea în PSD și fostul guvern un cal de bătaie, pentru a-și consuma energia internă, PNL s-ar năpusti asupra partenerilor, cu predilecție împotriva USR-PLUS.
Apetitul pentru conflicte interne se va manifesta în toată splendoarea la alegerile locale, dacă primarii vor fi aleși dintr-un singur tur.
Guvern de uniune națională în actuala conjunctură? Nici vorbă.
Încheiem cu câteva exemple elocvente pentru acuala stare de spirit din interiorul unor partide și dintre partidele despre care se crede că se vor alia.
Lia Olguța Vasilescu despre o alianță PSD-Pro România: “Cum aș putea să mă aliez cu unul din gașca paraditorilor? Marș la coteț!”
Rareș Bogdan despre Dan Barna: “Să nu ajungă ca Năstase. Reprezintă un partid de 12%!”
Codrin Ștefănescu către cel ce propune un guvern de uniune națională, Marcel Ciolacu, șeful lui de partid: “Să ne unești cu cine? Ferească sfântu!”.
