Asculta acest articolÎncă din 1990, când se sărbătorea pentru prima oară 1 Decembrie ca Zi Națională, au avut loc incidente regretabile. Tânărul și zvăpăiatul prim ministru Petre Roman a dat atunci tonul huiduielilor la adresa opoziției și, În special a lui Corneliu Coposu. Episodul atârnă ca o coadă de tinichea de biografia omului politic Petre Roman. În următorii ani incidentele au fost minore și nu au lăsat urme adânci În conștiința colectivă.
Din păcate, 1 Decembrie 2015 va marca pentru multă vreme această sărbătoare. Serviciile speciale au anunțat că au dejucat un atentat cu bombă la Târgu Secuiesc. Tot acum s-a aflat că organizația “Mișcarea tinerilor maghiari din cele 64 de comitate”, Înființată În Ungaria prin anul 2001, are filiale și În Transilvania.
Organizația este monitorizată din moment ce a fost prins cel ce intenționa să pună o bombă artizanală În orașul Târgu Secuiesc. Periculoasă sau nu, amplasarea de Ziua Națională a României este simbolică. Grupul sau organizația a dorit să trimită un semnal, În sensul că maghiarii nu uită că Ardealul a făcut parte din Ungaria.
Pe de altă parte, nu trebuie uitat faptul că În 1990 conflictele interetnice de la Târgu Mureș au fost o diversiune pusă la cale chiar de serviciile speciale. Nu se poate face o paralelă Între martie 1990 și decembrie 2015. În cei 25 de ani s-au produs schimbări profunde. România, ca și Ungaria, fac parte din NATO și UE, iar Între statele componente ale acestor structuri se respectă status quo-ul.
Adică nu se modifică granițele. În 1990 situația era incertă. URSS Încă nu se destrămase și exista o teorie a conspirației prin care s-ar fi urmărit dezmembrarea României. Nu s-a confirmat, În schimb a dispărut fosta Iugoslavie. În istorie uneori se confirmă și teoriile ce par la un moment dat absurde.
Nu s-ar putea spune că incidentul din Secuime a umbrit cu totul Ziua Națională, dar mass media nu și-a concentrat Întrega atenție pe manifestările din țară, ci s-au oprit asupra atentatului dejucat. Din acest punct, atentatorul și-a atins parțial ținta. Incidentul are Însă o bătaie mai lungă. Practic se intră În campania electorală pentru alegerile locale. Unele partide au făcut primii pași.
De pildă Călin Popescu Tăriceanu speculând faptul că președintele Iohannis nu a mai organizat o recepție la Cotroceni, s-a oferit, În calitate de președinte al Senatului, să organizeze un moment festiv În Parlament. I-a invitat pe toți foștii șefi de stat și pe președintele Iohannis.
Traian Băsescu, din câte am Înțeles, a spus că este o prostie. Fapt este că partidele se află Într-o competiție cu ochii pe alegeri. Un conflict interetnic ar putea fi un cadou pentru formațiunile fără program și fără candidați viabili.
Deși nu se pune problema unor conflicte interetnice, românii nu ar trebui să aibă pretenția ca populația maghiară să sărbătorească Ziua Națională cu același entuziasm ca și ei. Este absolut normal ca fiecare nație să se autoconserve, să–și respecte propria istorie. Este meritoriu pentru cei care deținând o funcție publică, fiind de etnie maghiară, că participă la festivitățile organizate de Ziua Națională.
Este un gest de normalitate și respect reciproc. În același timp nu poate avea cineva pretenția să fie ales Într-o funcție publică, cum ar fi de exemplu primar, și să nu participi alături de toată populația la festivitatea de 1 Decembrie. Sunt gesturi simple, simbolice, care sunt fundamentul unei conviețuiri pașnice.
