Final de meci

Asculta acest articol

  Controversele pe tema alegerii primarilor din două tururi de scrutin se apropie de sfârşit. PNL a încercat prin toate mijloacele să modifice legea astfel încât primarii să fie aleşi din două tururi. A  făcut eforturi în parlament, a apelat la preşedinte, la primul ministru, a contestat legea la Curtea Constituţională, s-a adresat Comisiei de la Veneţia. În sfârşit, a dat guvernul în judecată. În aşteptarea sentinţei, celebra Comisie de la Veneţia a transmis că o modificare a legii este inoportună cu o lună şi jumătate înaintea alegerilor.

Totul s-ar da peste cap. Într-adevăr PNL a pierdut procesul.
Înfrângerea PNL ar putea părea o victorie a PSD. În realitate, social-democraţii au profitat de votul pozitiv pe care l-au dat chiar liberalii când s-a votat legea alegerilor locale. În urmă cu peste un an, imediat după victoria lui Klaus Iohannis, PNL considera că este în avantaj dacă primarii se votează dintr-un singur tur. Lucrurile nu au evoluat în sensul dorit, chiar dacă popularitatea preşedintelui a rămas relativ constant ridicată. Nu s-a făcut joncţiunea între noul preşedinte şi noul PNL. Ceva nu a funcţionat.

După instalarea guvernului Cioloş, independent  de orientarea sa liberală, PNL nu a beneficiat de o tractare nici din partea premierului. S-a repetat figura cu Iohannis. Partidul condus de Vasile Blaga şi Alina Gorghiu nu se lipeşte de personalităţile importate. Nu este exclus să se repete acelaşi fenomen şi în cazul lui Marian Munteanu. Un lider al studenţilor din 1990 adus de urgenţă şi desemnat candidat la primăria Bucureşti nu este nici măcar pe placul preşedintelui Iohannis.

Presupunând că PNL ar fi câştigat procesul, iar Justiţia ar fi obligat guvernul să modifice legea alegerilor astfel încât primarii să fie aleşi din două tururi, cine garantează că în al doilea tur candidaţii liberali ar fi ieşit câştigători? Este vorba despre sistemul de alianţe, pe care PNL nu a reuşit să-l realizeze nici în parlament. Coaliţia PSD-UNPR-ALDE, deşi a pierdut guvernarea, a rămas aproape intactă.

Probabil îi unesc interesele comune pe care le-au promovat câtă vreme au guvernat împreună. Între cele trei partide există şi o solidaritate în faţa DNA, nedeclarată. Doar Călin Popescu Tăriceanu este ceva mai vocal, făcându-se purtătorul de cuvânt al politicienilor ce dau cu subsemnatul pe la DNA, dar mai ales al celor pentru care se solicită încuviinţarea pentru reţinere şi arestare. Acest lucru îi asigură o anumită simpatie din partea penalilor.

Din păcate nu avem date pentru a afla ce gândesc alegătorii. Curios lucru, nu s-au comandat sondaje pentru a vedea ce s-ar întâmpla dacă alegerile de primari ar avea loc din două tururi.  Probabil PNL ştia de la început că nu are nicio şansă. Pe de altă parte este posibil să fi insistat pe modificarea legii având în vedere în primul rând Bucureştiul. Bătălia pentru Bucureşti este capitală.  Partidul care câştigă Bucureştiul poate spera la victoria în alegerile parlamentare, iar pe termen lung la victoria la alegerile prezidenţiale.

Există modelul Băsescu, însă există şi contra-modelul Sorin Oprescu. Bine cotat în sondaje, Oprescu era o variantă foarte des invocată de PSD pentru preşedinţie. Viitorul primar de Bucureşti va fi teoretic printre posibilii candidaţi la preşedinţie în 2019. Poate că şi Marian Munteanu a fost adus avându-se în vedere că ar putea fi un posibil candidat prezidenţial în eventualitatea că Iohannis se va eroda sau nu va dori să mai candideze, părând cam comod şi încet pentru funcţia supremă în stat.

Iată însă că Iohannis se distanţează de Marian Munteanu. Nici nu-şi permite să fie acuzat de antisemitism. Aplecarea lui Munteanu către Mişcarea Legionară prin anii 1992-1993 îl sperie pe preşedintele Iohannis.

Meciul dintre PNL şi PSD se apropie de final. Alegerile locale vor stabili o ierarhie care se va răsfrânge nu doar asupra alegerilor parlamentare, ci şi asupra perioadei dintre alegeri. Este imprevizibil cum se va comporta un PSD dat câştigător la alegerile locale. De asemenea, un PNL înfrânt la locale se va radicaliza, acţionând în direcţii greu de anticipat.