Image 1
Image 2

Filarmonica a deschis foarte bine penultima lună a stagiunii curente

Orchestra dirijată de Gheorghe Costin și cei trei soliști
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Orchestra dirijată de Gheorghe Costin și cei trei soliști
Orchestra dirijată de Gheorghe Costin și cei trei soliști

Unul din cele mai interesante concerte ale finalului de stagiune al Filarmonicii ”Dinu Lipatti” a avut loc joi seară, în frumoasa sală de concerte dintr-un Pasaj Ștefan Ruha spălat de ploaie. Cel puțin a plouat liniștit, așa că mulți iubitori de muzică au venit la întâlnirea cu două capodopere semnate de doi compozitori aflați oarecum în filiație directă: Ludwig van Beethoven și Johannes Brahms.

A atras un public numeros și revenirea pe scenă a violonistului Vlad Răceu, noul solist concertist al Filarmonicii sătmărene, de data asta alături de colegii săi de trio din Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” de la Cluj-Napoca, pianista Aurelia Vișovan și violoncelistul Octavian Lup. O garanție a calității pe afiș era și dirijorul, Gheorghe Costin fiind un colaborator vechi al orchestrei, care ne-a oferit destule seri muzicale reușite în ultimii ani.

Și trebuie să spunem că măcar de data asta proverbul cu pomul lăudat nu s-a adeverit. Chiar a fost un concert de foarte bună ținută artistică.

Umbra Titanului și Brahms

Spre deosebire de alte formule de trio formate ad-hoc din vedete puse să cânte împreună, care transformă Triplul Concert de Beethoven într-o paradă de virtuozitate epatantă, parcă aflându-se într-un concurs spre a se afirma tot mai tare în ochii publicului (s-a întâmplat și în concerte de gală, ca deschiderea Concursului Enescu), cei trei muzicieni soliști au lucrat împreună ca o echipă bine legată. Am compara felul în care au cântat cu celebrul joc de pase al Barcelonei de acum câțiva ani, atât de sigur și de lin treceau temele de la un instrument la altul, iar strălucirile individuale nu au stricat în niciun moment coerența ansamblului. Piesa nu este una extrem de dificilă, dar are melodii inspirate și o transparență a scriiturii care scoate foarte tare în evidență orice forțare sau nesincronizare. Nu a fost cazul joi seară, partitura a curs limpede și cald prin instrumentele soliste și din orchestră, fiind desigur pregătită cum se cuvine în repetiții, iar aplauzele au izbucnit imediat după acordul final.

În umbra muzicii lui Beethoven a stat și prima simfonie a lui Brahms. Foarte bine pregătit în muzica de cameră, compozitorul a ezitat multă vreme înainte să se lanseze în conceperea și orchestrarea unei simfonii. Am crede că un factor important în noua vocație a lui Brahms a fost Clara Schumann,  cea care l-a împins și pe soțul ei spre simfonism, oarecum în ciuda voinței sale. Nu e de mirare că Simfonia în do minor s-a născut în zilele în care mintea lui Robert Schumann se dezintegra, iar Johannes Brahms, discipol și prieten al acestuia, rămânea sprijinul moral al Clarei. Oricum, în pulsația primei părți și timiditatea părții secunde vedem sentimentul ambivalent care-l stăpânea pe autor. Și mai era și umbra paroxistică a celor nouă simfonii lăsate de Beethoven, care la vremea lor păreau o culme de nedepășit a genului. Faptul că Brahms citează în ultima parte din muzica Odei Bucuriei reprezintă nu doar un omagiu, ci și o integrare, o depășire a complexului față de marele înaintaș. Muzica devine mult mai bine legată, temele se contopesc într-un final deloc lipsit de măreție. Simfonismul lui Brahms va deveni tot mai personal și va fi baza pe care vor construi mai apoi Mahler și Bruckner catedralele lor sonore. Și dacă  toate acestea s-au făcut simțite în interpretarea de joi seară, una din nou extrem de curată în litera și spiritul simfoniei, probabil experienței maestrului Costin trebuie să-i mulțumim.

Ultimele concerte ale sezonului

Cu Brahms ne vom reîntâlni joia viitoare, când Shinya Ozaki va dirija ultima sa simfonie, a patra, într-un program care mai cuprinde Uvertura operei ”Flautul fermecat” de Mozart și Concertino pentru oboi, flaut și orchestră de Franz Krommer. În 23 mai violonistul Florian Rago cântă Concertul de Sibelius, iar dirijorul Ștefan Novak adaugă Simfonia 101 de Haydn. Tot el va conduce a doua zi orchestra pe scena Zilelor Orașului.

Și tot Ștefan Novak va dirija în 30 mai un concert de concerte și în prima săptămână a lunii iunie un program dedicat muzicii lui Camille Saint-Saens, al cărui solist va fi violoncelistul vienez Rudolf Leopold. Stagiunea se va încheia în 13 iunie cu un nou program de ”Bijuterii muzicale” întocmit de Franz Lamprecht.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

S-au împlinit 139 de ani de la naşterea lui Iuliu Maniu

JUSTIȚIE

Un scurt capitol din procesul liderului PNȚ Iuliu Maniu

București, 11 noiembrie 1947: în urmă cu 76 de ani, Tribunalul Militar a încheiat un capitol important din istoria sa postbelică – procesul lui Iuliu Maniu, liderul Partidului Național Țărănesc (PNȚ), și al altor membri proeminenți ai partidului, printre care Ion Mihalache și Grigore Gafencu.

Ioan Cristescu, Director General al MNLR

CEL MAI MARE FESTIVAL LITERAR DIN ROMÂNIA: Doi scriitori sătmăreni, Dumitru Păcuraru şi George Vulturescu, invitaţi la Festivalul Internaţional de Poezie, Bucureşti, 11-17 septembrie 2023

În perioada 11- 17 septembrie 2023, la Bucureşti are loc la Bucureşti Festivalul Internaţional de Poezie. Cea mai prestigioasă manifestare literară din România, ediţia din acest an, a 13-a, se desfăşoară după cunoscutul dicton al lui Cicero, Inter arma silent musae, dar cu semnul întrebării la sfârşit. Adică în timp de război, între arme, muzele trebuie să tacă?