Asculta acest articolUltimul dictator este ca în bancul acela cu ultimul canibal care a dispărut pentru că a fost mâncat de necanibali. Prin urmare, dispariţia fizică a lui Vladimir Putin nu înseamnă sfârşitul imediat al conflictului ruso-ucrainean. În fond al conflictului Rusia-NATO, extins la o ruptură între Rusia şi Occident.
Departe de a fi învinsă, Rusia marchează o dată, 30 septembrie 2022, care va rămâne în istorie ca punct de pornire spre un posibil al treilea război mondial.
O dată similară pentru istoria noastră este acel 30 august 1940 când România a pierdut o importantă parte din teritoriu.
După 82 de ani, după ce lumea a trecut printr-un război mondial, după ce o serie de state din estul Europei au fost cedate URSS-ului, după aproape o jumătate de secol de dictatură comunistă, după o revoluţie anti-comunistă, după dezmembrarea URSS-ului care consfinţea sfârşitul războiului rece, iată că Vladimir Putin a reuşit să readucă în actualitate fantomele unui trecut de tristă amintire. Urmaş în spirit şi acţiune al marilor dictatori ai secolului 20, în ciuda asigurărilor că Rusia este slăbită din cauza sancţiunilor impuse de comunitatea ţărilor democratice, acest ultim dictator apărut în spaţiul fostului bloc comunist a reuşit să răstoarne toate calculele despre conflictul din Ucraina.
După anexarea a patru regiuni din estul Ucrainei, lumea s-a convins că nu a fost vorba despre un simplu conflict, ci despre un adevărat război. Ne place sau nu, prima repriză a fost câştigată de Rusia. “Vestul”, cum îi place lui Putin să numească alianţa SUA, UE şi Marea Britanie, a primit o lecţie dură de la Vladimir Putin.
Fabrică Vestul mai mulţi bani? Să mănânce bani. Li s-a spus oamenilor să facă baie doi deodată, să facă economie la curent şi încălzire. De ce Vestul nu rezolvă singur criza energiei?
Este clar că Putin ştie întoarce armele sancţiunilor împotriva celor care le-au luat. De data aceasta nu a mai făcut referire la armele nucleare, lăsând să se înţeleagă că Rusia şi-a atins ţinta prin eliberarea şi anexarea celor patru regiuni. Cu toate că trece drept nebun, ultimul dictator de sorginte comunistă este, încă, un politician abil. Ştie pune problemele exact în stilul lui Ceauşescu, făcând apel la cele mai profunde sentimente faţă de patrie. Ruşii, în marea lor majoritate, nu ştiu nici acum ce înseamnă democraţie, drepturile omului, libertatea. Prin urmare este de aşteptat ca o mare parte din cetăţenii ruşi să rezoneze cu ideile lui Vladimir Putin. După anexare este posibil ca spiritul războinic al ruşilor să primească un nou avânt. NATO are toată îndreptăţirea să ia în considerare 30 septembrie ca posibilă dată a declaraţiei de război adresată de Rusia întregului Vest.
Primele măsuri au fost decise concomitent cu discursul lui Vladimir Putin. Germania va găzdui un departament pentru pregătirea militară a armatei ucrainene. Statele Unite vor suplimenta ajutoarele financiare pentru sprijinirea armatei. În acelaşi timp, Ucraina cere o procedură de urgenţă pentru intrarea în NATO. Asta ar însemna declanşarea imediată a războiului între NATO şi Federaţia Rusă. În această nouă etapă a conflictului de la graniţele României ce ar trebui să facă autorităţile române? În probleme de apărare, România nu mai trebuie să se gândească la măsuri individuale. Într-adevăr, acum vedem ce înseamnă să faci parte din NATO. Umbrela ne acoperă destul de bine, dar problema este că ne aflăm în apropierea Rusiei. Aşa ne-a aşezat istoria.
Cu toate că situaţia internaţională este deosebit de gravă, problemele de până acum rămân o prioritate a guvernului. Putin spunea că dacă Vestul vrea să se încălzească nu are decât să facă rost de combustibil, de gaze, de orice. Aşadar, guvernul nu scapă de probleme mizând pe criza politică şi militară de la graniţe. Ce se va întâmpla în continuare? Credem că nu ştiu nici măcar conducătorii lumii, respectiv preşedintele Statelor Unite, ale ţărilor europene, şefii NATO şi nu în ultimul rând liderii UE.
Ce înseamnă a fi membru NATO am văzut. Acum, mai mult decât în perioada pandemiei, este momentul să vedem ce înseamnă să fii ţară membră a Uniunii Europene.
