Elevii mai au reticenţe la a se înscrie în şcolile profesionale

Asculta acest articol

Şcolile profesionale din toată ţara se străduiesc să îi atragă pe elevi. Le promit burse şi un loc de muncă, după absolvire. Chiar şi aşa, la nivel de ţară mai sunt aproape 22 de mii de locuri libere pentru a doua etapă de înscrieri. În judeş, în prima etapă de admitere a absolvenţilor clasei a VIII-a în învăţământul profesional şi învăţământul profesional dual, pentru anul şcolar 2018-2019, au fost admişi 545 de elevi, din care 104 la învăţământul profesional dual. Mai sunt 514 locuri neocupate, din care 235 la învăţământul profesional dual.

Profesorii mizează pe absolvenţii din mediul rural, care vor să înveţe o meserie. Nu întotdeauna au avut succes, chiar şi în situaţia şcolilor profesionale din mediul rural.

Oferte generoase în învăţământul dual

În ultimii ani, multe şcoli profesionale s-au inspirat din ţările europene, ca să aibă succes. Au atras firme care să investească în viitorul elevilor încă de pe băncile şcolii. În Carei, de pildă, două companii, cu experienţă de pionierat în domeniu, oferă lunar burse de 200 de lei celor cu rezultate bune la învăţătură. Oferte similare sunt şi la alte şcoli profesionale în sistem dual din judeţul Satu Mare. Din păcate, însă, la Şcoala Profesională Medieşu Aurit, specialităţile tapiţer-plăpumar-saltelar, şi confecţioner produse textile, la Liceul Tehnologic Simion Bărnuţiu Carei, aceleaşi specialităţi, la Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi, specialităţile tâmplar universal, tapiţer-plăpumar-saltelar, la Colegiul Tehnic Unio-Traian Vuia, în specialităţile lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic, electrician aparate şi echipamente electrice şi energetice, la Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară George Emil Palade, în specialităţile electronist aparate şi echipamente, au mai rămas zeci de locuri neocupate.
Ofertele destul de generoase şi argumentele aduse de profesori n-au fost suficient de convingătoare pentru ca elevii să opteze pentru învăţămîntul profesional. Uneori clase întregi nu s-au mai format pentru că, pe parcursul perioadei de înscriere, nu s-a prezentat nici măcar un elev.

Cauzele reticenţei elevilor

Cu puţin timp în urmă, l-am întrebat pe Călin Durla, inspector şcolar general, care este explicaţia reticenţei şansele de a promova bacalaureatul sunt reduse. În opinia sa, părinţii au mentalitatea că, indiferent de nivelul pe care îl au, copiii lor trebuie să-şi câştige existenţa mai uşor decât o fac ei, iar copiii preiau ideile promovate în societate.
Un director de liceu ne-a spus că ”un elev care termină clasa a opta şi obţine nota trei la Evaluarea Naţională, se poate înscrie fără probleme la liceu pentru că legislaţia îi permite. Nu e obligatoriu să treci Evaluarea, aşa că elevii slabi preferă să ocolească şcolile profesionale şi să se înscrie la liceu”.
Situaţia formării profesionale în şcolile româneşti se vede cel mai bine în cifre. Cam jumătate din locurile alocate, anul acesta, pentru învăţământul profesional şi dual au rămas neocupate. Directorii liceelor cu clase de învăţământ profesional (clasic sau dual) participă an de an la târguri educaţionale, tipăresc materiale de promovare, discută cu părinţii fac lobby prin şcolile gimnaziale pentru a-i atrage pe absolvenţii de clasa a opta spre învăţământul profesional. În multe cazuri, nu reuşesc să-i convingă să se înscrie nici măcar pe cei corigenţi. Cu toţii vor să meargă la liceu.

Ce spun specialiştii

Specialiştii în materie nu acceptă părerea curentă, potrivit căreia generaţia tânără nu mai vrea să muncească. Ei cred că eşecul învăţământului profesional din România are mai multe cauze: un stat incapabil să elaboreze politici eficiente, tineri bulversaţi de o societate care nu ştie spre ce să-i îndrume, părinţi orgolioşi care îşi forţează copiii să le răzbune propriile frustrări şi angajatori care vor să găsească forţă de muncă fără să ofere prea multe în schimb.
Până când statul român, şcolile şi angajatorii nu vor să reuşi să înţeleagă toate aceste nuanţe, criza forţei de muncă din România va fi imposibil de rezolvat.