Asculta acest articol“Candidatura mea la președinție depinde de refacerea USL”. Este cea mai radicală declarație a lui Victor Ponta după ruperea alianței. Ea trădează îngrijorarea reală a premierului. Este consecința unei analize la rece, rațională, a scenei politice. Din motive nu întotdeauna ușor de explicat din punct de vedere sociologic, ceva mai mult de jumătate din populația României se consideră de dreapta. Probabil că dacă nu ar fi divizate și ar exista un singur partid de dreapta, situația s-ar prezenta altfel.
Un singur partid ar fi mai sever analizat și sancționat pentru fiecare greșeală. Poate că aplecarea spre dreapta a românilor este un reflex față de fostul regim comunist. Nu în ultimul rând, sună mai bine să te dai de dreapta, deși ești bugetar sau sărac pământului.
Intenția lui Victor Ponta de a candida doar cu condiția refacerii USL îl vizează direct pe Crin Antonescu. Acum înțelegem mai bine de ce s-a rupt alianța. Motivul real ținea de felul de a fi a lui Antonescu. PSD s-a temut că s-ar putea trezi cu un nou președinte-jucător, mai incomod și mai imprevizibil decât Traian Băsescu.
Dacă într-adevăr USL s-a rupt doar din cauza unui singur om, odată îndepărtat, alianța se poate reface. Dar logica politică urmează alte reguli. Chiar dacă Antonescu își va da demisia în cazul în care PNL nu va obține 20% la europarlamentare, nu toți liberalii vor fi de acord cu refacerea USL. Cei care au fost împotrivă, se vor opune și pe viitor. Există însă o datorie a PNL față de PSD din timpul guvernului Tăriceanu. Liberalii au rezistat la guvernare datorită sprijinului parlamentar acordat guvernului liberal minoritar de către PSD.
În cei doi ani, s-a demonstrat că cele două partide nu sunt incompatibile, deși fac parte din familii politice diferite. Au colaborat relativ bine și după alegerile din 2012, mai cu seamă la nivel local. Toate neînțelegerile par să fi venit dintr-o singură parte, de la Crin Antonescu. Însă PSD nu a reușit să-i convingă pe liberali. Doar Călin Popescu Tăriceanu a înțeles că un partid ca PNL este într-o poziție mai bună alături de un partid ca PSD decât alături de partidele de dreapta.
Vorbindu-se despre refacerea USL, în mod natural ar trebui să se pună și problema refacerii Alianței DA. Așa cum Ponta sau alt candidat PSD nu poate câștiga președinția, la fel Crin Antonescu nu poate câștiga fără sprijinul tuturor partidelor de dreapta. Încă nu s-au făcut publice niciun fel de negocieri între partidele de opoziție. Toată lumea așteaptă rezultatele de la europarlamentare. În funcție de ce va obține fiecare partid se vor face și desface alianțele. Surprize pot oferi partidele mici.
PMP va încerca să facă jocurile, în situația în care va obține un procent bun la alegerile din 25 mai. UNPR stă cuminte, nu se amestecă în niciun joc, dar Gabriel Oprea a demonstrat că știe juca bine după fiecare rând de alegeri. PC este un conglomerat de fugari de la PNL, PP-DD și chiar PSD. Și acest partid are în palmares câteva trădări. UDMR pe cât de disciplinat pare, la prezidențiale electoratul său votează după cum îl taie capul.
Este greșit să se creadă că doar partidele mari fac marile jocuri politice. În multe cazuri, adevărații arbitri sunt formațiunile mici. Victor Ponta ar putea încerca să-și atragă și alți aliați, să nu se bazeze doar pe PNL.
