Asculta acest articolUn cititor ne-a atras ieri atenţia, felicitându-l pe scriitorul George Vulturescu pentru că marchează Ziua Poeziei, dar totodată ne reproşează pentru că am făcut câteva omisiuni, regretabile din punctul dumnealui de vedere. Dar, trebuie să recunoaştem, şi al nostru. Nu am fost atenţi la nuanţe.
Astfel, zice cititorul nostru, 20 martie este o zi mai importantă, cu mai multe semnificaţii culturale şi sociale decât ziua de 21 martie.
În primul rând este Ziua mondială a povestitului şi Ziua internaţională a teatrului pentru copii şi tineret. “Dacă sunteţi scriitori adevăraţi ar fi trebuit să aveţi în vedere şi ziua de 20 martie, că doar scriitorii sunt pricipalii beneficiari ai povestitorilor, de la ei îşi iau subiectele, atât prozatorii cât şi autorii de piese de teatru, pentru adulţi, copii şi tineret.”
Am verificat, şi într-adevăr este aşa cum spune cititorul nostru. Am mai adăuga că tot în 20 martie este Ziua internaţională a fericirii, precum şi Ziua primăverii în Europa. În 20 martie, de asemenea, se sărbătoreşte Ziua internaţională a francofoniei, dar şi Ziua internaţională a astrologiei.
Înainte de a comenta semnificaţia acestor sărbători mai mult formale, facultative, decât efective, i-am transmite cititorului nostru că George Vulturescu, alături de colegii lui de breaslă, este responsabil doar cu poezia.
20 martie fiind Ziua internaţională a fericirii, responsabili cu sărbătorirea ei la nivel naţional ar trebui să fie guvernanţii, iar la nivel local autorităţile locale. Aşadar, aviz domnilor primari! Anul viitor, vă rugăm să marcaţi pe agenda dumneavoastră de lucru ca dată foarte importantă 20 martie, Ziua Fericirii.
Fiind an electoral, toţi candidaţii, primari şi consilieri locali preşedinţi de consilii judeţene şi consilieri judeţeni, la fel ca toate partidele, sunt direct interesaţi să reţină data de 20 martie pentru a sărbători aşa cum se cuvine Ziua internaţională a fericirii.
Cum tot în 20 martie a fost fixată şi Ziua internaţională a astrologiei concomitent cu manifestările dedicate zilei fericirii se pot face şi previziuni: cine va pierde, cine va câştiga cele patru rânduri de alegeri din 2024?
Întâmplarea face ca de Ziua internaţională a francofoniei, evident fixată tot pe data de 20 martie, în anul 2023 Franţa să ne ofere spectacolul unor violente manifestări de stradă. Francezii, s-a dovedit istoric, au un adevărat cult al revoluţiilor. Revoluţii care, în unele cazuri, duc la progres social, deschid noi căi spre libertate şi democraţie, în alte cazuri la dictaturi. :i ne referim aici la Revoluţia franceză care, datorită exceselor, a condus la un război civil. De la revoluţie la teroare nu a fost decât un pas, iar Robespierre a sfârşit prin a fi executat, după ce la rândul său îl ghilotinase pe Danton, care ceruse un lucru simplu: încetarea execuţiilor sumare, a terorii.
Disputele, conflictele dintre grupurile de revoluţionari i-au deschis cale ascensiunii lui Napolean. Păstrând proporţiile, cam în felul în care, după 200 de ani, i s-a oferit pe tavă lui Ion Iliescu frâiele la revoluţia română din decembrie 1989.
Din Franţa a pornit valul revoluţiilor în bătrâna Europă. Francezii au luat cu asalt Bastilia, şi-au detronat regele, au inventat ghilotina, pentru ca până la urmă revoluţionarii să se ucidă între ei, iar în loc de rege să se aleagă cu un împărat. Desigur, pe Napolean Bonaparte l-au exilat, când foarte bine l-ar fi putut condamna la moarte, aşa cum au făcut cu Ludovic al XVI-lea, cu Danton, cu Robespierre. De remarcat că Marat, ziarist intransigent, critic dur al metodelor folosite de liderii revoluţionarilor, prietenul poporului, apărător al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti obţinute în timpul revoluţiei, a fost asasinat. Din păcate de către o femeie.
Astfel ziaristul Marat este reţinut de istorie ca martir, iar toţi ceilalţi sunt consacraţi istoric întâi ca revoluţionari, ca apărători ai drepturilor şi libertăţilor sintetizate în sloganul “Liberte, egalite, fraternite”, apoi ca institutori ai terorii.
Spaţiul nu ne îngăduie să ne exprimăm pe larg regretul că am trecut, din neştiinţă, peste Ziua internaţională a fericirii. Vinovat este poetul George Vulturescu, care ne-a ameţit cu sărbătorirea Zilei internaţionale a poeziei, în detrimentul altor zile la fel de importante, printre care enumerăm pentru a doua oară: Ziua internaţională a fericirii, a astrologiei, a povestitorilor, a francofoniei etc. Nu trebuie să uităm că tot acum este echinociul de primăvară. Adică ziua este egală cu noaptea.
Fii primul care comentează