Asculta acest articolPrivind în viitorul apropiat, de după alegerile prezidențiale din 2014, vom observa că Dacian Cioloș este printre foarte puținele figuri politice promițătoare apărute în acest răstimp. Parlamentarele din 2016 nu au scos la iveală mari personalități. USR este mai mult o stare de spirit generală decât o formațiune care oferă șansa afirmării unor lideri.
PNL, deși a trecut prin transformări succesive, de la o conducere bicefală la un singur președinte, deși funcția de președinte a fost deținută într-un timp foarte scurt de trei persoane, fiecare etapă însemnând o competiție, nu a scos în evidență nicio figură nouă.
Stagnează promovarea unor tineri la toate partidele, de la ALDE la PMP, de la UDMR la PSD. Puterea politică este deținută de personaje vechi. Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu, Ludovic Orban, Traian Băsescu, Kelemen Hunor vin din trecut, fiecare exercitându-și puterea în stilul vechi, al autoritarismului specific partidelor cu democrație doar de suprafață. Sunt lideri care nimicesc din fașă orice încercare de afirmare a unor membri din linia a doua.
În acest sens Dacian Cioloș pare o figură proaspătă, în căutare de persoane pe care să le lase să se desfășoare după capacitatea proprie. Asta sugerează și numele partidului “Mișcarea România Împreună”. Acest nume are o hibă mare: autodefinește partidul care vrea să fie ca o mișcare. Prin urmare, așa cum a observat cineva din echipa lui Cioloș, nu are direcție doctrinară. Tot “mișcare” și-a botezat și Traian Băsescu partidul. În sine, “mișcare” înseamnă un simplu curent, ceva chemat să rezolve o problemă curentă.
Partea a doua a numelui, “România Împreună”, de asemenea trimite la Centenar. Dacian Cioloș are însă ambiții mai mari, vizând de fapt unirea tuturor forțelor politice anti-PSD. Aici se ivește marea problemă. PNL are propriile ambiții, fiind singurul partid de dreapta cu structuri, cu organizații la nivelul întregii țări. Ambiții are și liderul partidului, poate tot atât de mari ca Dacian Cioloș. Lui Orban îi lipsește un lucru esențial: susținerea președintelui Iohannis. Intrând acum în competiție pentru formarea unui bloc anti-PSD, girat de Iohannis, cu siguranță Cioloș va avea câștig de cauză în defavoarea lui Orban. Acest aspect, aparent minor, face imposibilă unificarea inclusă în “România împreună”.
Este, în schimb, posibilă o fuziune cu USR? Niciuna dintre cele două “mișcări” nu are structuri teritoriale. Nu au ideologie și doctrină. Rămân la stadiul de stare de spirit. Ce-i drept, foarte puternică. Îi unește lupta pentru apărarea statului de drept și independența justiției. Stările de spirit dispar așa cum au apărut. Dacă legile justiției se dovedesc constituționale, dacă apar dovezi clare ale abuzurilor judiciare datorate protocoalelor secrete, entuziasmul stradal al protestatarilor ar putea scădea sub nivelul necesar pentru o propulsie a MRÎ și USR în prima ligă a partidelor. Mai concret, este posibil să nu poată trece de PNL.
Dar ambiția lui Cioloș este ca prin unirea forțelor să depășească PSD. Asta presupune un program electoral atractiv, cu propuneri concrete, astfel încât să lase impresia că s-a ivit o alternativă la guvernarea PSD-ALDE. În acest punct, așa cum spuneam, va intra în competiție cu PNL, iscând un război al ambițiilor. Care, evident, va face imposibilă atingerea obiectivului major din numele proiectatei formațiuni politice “România Împreună”.
