Asculta acest articolPornind de la un capăt de frază dintr-un comunicat al DNA s-a tras concluzia că democrația este în pericol întrucât procurorii au opinii despre cum ar trebui aleși cei ce conduc țara. Orice om gândește la fel numai că respectivului procuror i-a scăpat păsărica într-un comunicat oficial. Oricine, inclusiv politicienii, știu că nu așa trebuie să se facă politică în această țară. Ce ar trebui să se facă în continuare? Să se spună lucrurilor pe nume, să fie mai multă transparență, să se renunțe la secretomanie în instituțiile statului.
Un întreg lot de lideri PSD se perindă zilele acestea pe la procurorii DNA. Liviu Dragnea a avut un prim proces în dosarul fetei care era angajată, dar nu mergea la serviciu fiind ocupată cu treburi pe la sediul partidului. Olguța Vasilescu și Dan Șova, figuri deja obișnuite, nu mai spun mare lucru nici când sunt porniți împotriva procurorilor. Ca și în plan politic, Victor Ponta reușește să capteze atenția în orice împrejurare. Noul dosar este unul de mare impact, chiar internațional s-ar putea spune. Ar fi vorba despre vizita lui Tony Blair la București. Considerându-l modelul său, Ponta l-a invitat pe fostul premier britanic să țină niște conferințe. Pentru serviciul său, acesta ar fi încasat 220.000 de euro. Aceeași sumă ar fi primit-o niște ONG-uri el de la firmele lui Sebastian Ghiță. Lucrurile nu sunt foarte clare. Dar un lucru este cert: PSD demonstrează zi de zi cum nu se face politica. Sau cum nu ar trebui să se facă. În rest nu sunt decât simple speculații, manevre pentru a acoperi mizeria emanată de guvernele PSD.
Nu că guvernele conduse de liberali sau democrați ar fi fost mai breze. Nici Emil Boc, și cu atât mai puțin Călin Popescu Tăriceanu, oameni de dreapta, nu au reușit să schimbe mare lucru. PNL și PDL au preluat năravurile socialiștilor. Și cele două partide cu pretenții de a fi democrate, moderne, europene, s-au comportat exact la fel. Și ele au livrat persoane incompetente în sistemul de stat și până la urmă au dovedit că sunt tot atât de corupte ca adversarul său acuzat că este un partid neocomunist.
La un sfert de secol de la căderea regimului comunist nu avem un model de guvernare pe care să-l urmăm și, eventual să-l perfecționaăm din mers. Cineva a avut însă ideea să prezinte guvernul condus de Victor Ponta drept cel mai competent și cu cele mai bune rezultate dintre toate guvernele post decembriste. Pornind de la faptul că în 2014 România s-a clasat pe primul loc la creșterea economică din zona UE s-a tras concluzia că a fost cel mai bun premier. Onest, el însuși îl recunoaștea pe Adrian Năstase drept cel mai bun prim ministru de după 1989. Așa stau lucrurile? Pentru a întări această imagine, cineva a realizat un sondaj potrivit căruia același Victor Ponta și după ce au apărut problemele judiciare este politicianul care se bucură de cea mai mare încredere din partea populației.
Este Victor Ponta un model? Sau ar fi putut fi un model dacă nu ar fi avut atâtea probleme cu justiția? Lucrurile trebuie judecate în două moduri, pe termen scurt și pe termen lung. În perioada 2012-2015 guvernul a rezolvat câteva probleme de ordin social. A reîntregit salariile, a mărit pensiile, a acordat diverse ajutoare. Din punct de vedere economic măsurile luate sunt discutabile. În perioada guvenului Ponta s-au decontat o serie de proiecte din fondurile europene. Dar ce proiecte a lăsat în urmă? Problemele de acum sunt consecințele politicilor promovate de guvernul Ponta, de coaliția PSD-ALDE-UNPR. Moștenirea este mai grea decât realizările. Mai grav este că în scurta perioadă uselistă și neo-uselistă s-a instituit un mod de guvernare de la care nu este bine să fie preluat nimic.
Despre dedesupturile guvernării sale ce să mai vorbim? Mai greu, mai ușor, ele ies la iveală una câte una. Dincolo de acțiunile justiției, se pune întrebarea de ce și conducerea PSD l-a pus la o parte? Pentru a-l reprimi cu brațele deschise după ce a încasat un nou dosar? Dacă într-adevăr a fost cel mai bun premier, de ce a avut PSD atâtea rezerve față de el?
