Comoară uriaşă descoperită în Grecia în mormântul unui mare războinic din timpurile homerice

Asculta acest articol

Doi cercetători ai Universităţii Cincinnati (SUA) au făcut o descoperire importantă în timpul săpăturilor pe care le întreprindeau în apropierea complexului “Palatul lui Nestor” din oraşul Pylos, în sudul Greciei.  Este vorba de mormântul unui războinic grec, care a trăit acum 3.500 de ani.

Locul, neschimbat de trecerea timpului, adăposteşte o multitudine de obiecte valoroase, constituind cea mai importantă descoperire făcută pe teritoriul Greciei continentale din ultimii 65 de ani. Mormântul a fost descoperit de soţii Sharon Stocker şi Jack Davis în luna mai a acestui an, însă cercetările nu au fost făcute publice până de curând, în momentul în care autorităţile greceşti au hotărât acest lucru.

Situl la care lucrează cei doi specialişti se află în apropierea Palatului lui Nestor, obiectiv reperat încă din anul 1939. Echipa din care cercetătorii fac parte a pus în lumină un mormânt aparţinând epocii civilizaţiei miceniene, cuprinsă în perioada anilor 1550-1175 î.Hr, perioadă asociată războiului troian, descris în “Iliada” lui Homer. Palatul lui Nestor este pomenit în “Odiseea” aceluiaşi legendar poet.­

Războinicul a fost îngropat cu o serie de obiecte valoroase

Spaţiul de înhumare are o adâncime de circa 1,5 m, o lăţime de aproximativ 1,2 m şi o lungime de circa 2,4 m. Se pare că mormântul a aparţinut unui bărbat cu o vârstă cuprinsă între 30 şi 35 de ani, fiind îngropat împreună cu o serie de obiecte valoroase, ceea ce a condus la concluzia că individul a avut de-a lungul vieţii un statut social foarte important.

Acest fapt este demonstrat şi de poziţionarea soldatului într-un mormânt individual. Este posibil ca cel deshumat să fi avut rang regal, să fi fost chiar întemeietorul unei dinastii sau doar un luptător care a agonisit respectivele bunuri prin intermediul comerţului. Printre obiectele găsite se numără bijuterii de aur de foarte bună calitate, coliere de perle, inele sigilare, vase din argint, un pieptene de fildeş, dar şi o spadă din bronz cu mâner din aur şi fildeş. Bijuteriile sunt ornamentate cu motive animale şi florale, dar şi cu figuri de zeităţi, într-un stil caracteristic civilizaţiei miceniene.

Arheologii americani şi oficialii greci consideră descoperirea drept „cea mai importantă din ultimii 65 de ani în Grecia continentală”, oferind noi date despre începuturile civilizaţiei în Europa.

Mormântul descoperit este mai vechi decât Palatul lui Nestor

În 1939 arheologii au descoperit în apropierea oraşului modern Pylos un vast sit ce include şi ruinele unei clădiri somptuoase, denumită acum „Palatul lui Nestor”. Dacă a fost într-adevăr reşedinţa mitologicului rege Nestor sau tatălui său Neleus nu vom şti cu certitudine decât dacă arheologii vor identifica artefacte care să îi menţioneze direct. Pentru moment, se cunoaşte că aşezarea şi palatul au fost distruse prin incendiere undeva în jurul anului 1200 î.Hr.

Bunăstarea epocii reflectată în inventarul mormântului

Mormântul descoperit acum este însă ceva mai vechi, fiind datat la aproximativ 1500 î.Hr. şi caracteristic celei de-a doua perioade miceniene sau Heladicul Târziu II. Bunăstarea epocii se reflectă şi în inventarul mormântului. Alături de războinicul micenian, arheologii au descoperit patru inele-sigiliu din aur masiv, două cupe din aur şi o cupă de argint cu margini aurite, un colier din aur de cca. 75 cm cu două pandantive din aur, numeroşi bumbi din aur şi şase cupe din argint.

În plus faţă de această adevărată comoară din aur şi argint au fost descoperite mai multe arme şi obiecte din bronz, printre care o sabie de 90 cm cu mâner din fildeş aurit. De asemenea, au fost recuperate peste 1000 de mărgele din pietre preţioase şi semipreţioase şi mai mult de 50 de sigilii cu decoraţiuni în stil minoic. Aceste sigilii, dar şi alte obiecte asociate civilizaţiei minoice din insula Creta descoperite în sit, i-au determinat pe cercetători să considere că mormântul aparţinea unui membru al elitei miceniene, un războinic înstărit care avea acces la bunuri importante.

Şansele descoperirii unui alt mormânt la fel de bine conservat sunt destul de mici

Echipa va continua cercetările în cadrul sitului „Palatul lui Nestor”, dar şansele de a descoperi un mormânt la fel de bine conservat sunt considerate destul de mici. Obiectele descoperite vor fi studiate şi de alţi cercetători, autorităţile greceşti urmând să hotărască unde vor fi expuse.

Cantitate mare de obiecte de aur prelucrate rafinat

Este doar aparent neobişnuit faptul că cea mai spectaculoasă descoperire arheologică din Grecia de după Al Doilea Război Mondial provine din epoca miceniană şi nu din alte perioade importante ale istoriei Greciei. Desigur că descoperirile lui Heinrich Schliemann ne-au prevenit că bogăţiile lumii miceniene povestite în Iliada nu sunt invenţii. Însă în ultimul secol şi jumătate nu a mai apărut o cantitate atât de mare de obiecte de aur prelucrate rafinat. Este foarte interesant că recentele analize  metalografice susţin că o mare parte din aurul micenian provine din Carpaţi.

Civilizaţiile miceniene au avut legături speciale cu spaţiul carpatic, de unde se crede că provine aurul

De fapt istoricii şi arheologii din ultimul deceniu insistă tot mai mult pe legăturile speciale ale civilizaţiei miceniene cu spaţiul carpatic. Iată ce afirmă arheologul danez Kristian Kristiansen: “În prima jumătate a mileniului II î. H., vizitatorii curţilor de şefi tribali din Carpaţi ar fi întâlnit o lume sclipitoare… case pictate/decorate ce le imitau pe cele din spaţiul est-mediteraneean, arme moderne, care de luptă şi… cele mai noi şi exotice ritualuri pentru festivaluri şi ospeţe… La curţile şefilor din Carpaţi erau amalgamate tradiţiile puternice, din ceramică şi metalurgie, cu elemente culturale exotice preluate din lumea Minoică şi Miceniană, pe care le-au întâlnit regulat la aceleaşi puncte comerciale. Chiar şi scenariul – misteriosul scenariu al puterii – au ţinut să îl adopte”.

Aşa că nu ar fi de mirare ca descoperiri de acest gen să apară şi în regiunea noastră. De fapt cele mai mari cantităţi de aur descoperite la noi în judeţ aparţin tot epocii bronzului: mai multe piese ce împreună au peste un kilogram, descoperite la Căuaş, iar cele două brăţări de peste 100 g descoperite la Acâş şi Sanislău sunt de un rafinament deosebit, decorul având elemente comune cu acelea de pe piesele din lumea miceniană.