Colonel Nicolae Dima: În ciuda riscului, meseria de pompier aduce multe satisfacții

Asculta acest articol

Nu există zi în care sirenele ambulanțelor, ale mașinilor de poliție, dar mai ales ale mașinilor de pompieri să nu răsune în toate orașele. Dacă de mici am învățat că eroii poartă pelerine, când creștem realizăm că nu e așa. Adevărații eroi poartă uniforme, iar uniforma de pompier este una dintre cele mai onorabile.

Pompierilor le datorăm siguranța zilei de azi, dar și de mâine. Rareori lumea îi vede cum acționează în situațiile care le cer intervenția, întrucât nimeni nu își dorește să ajungă într-o astfel de situație. Totuși, abia când ai ocazia să îi vezi întro intervenție îți dai seama aproximativ cât de grea este viața unui pompier, câte sacrificii este nevoit să facă el, ajungând să te gândești ce trebuie să simtă familia lui știindu-l expus la pericol aproape 24 din 24 de ore.

Fără ei, lumea ar fi făcută scrum.

Pe colonelul Nicolae Dima, inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Satu Mare, am avut ocazia să îl vedem în câteva situații extreme, am spune noi, iar incendiul de la Moftin din noiembrie 2017 este una dintre ele. Ne-a fost dat atunci să vedem un inspector șef calm și calculat, care a gestionat situația din prima și până în ultima zi, ireproșabil. Drept dovadă, în cele 20 de zile cât a durat incendiul, nicio persoană nu a fost rănită, iar focul a fost stins cu profesionalism, cetățenii nefiind în pericol.

Colonelul Dima se află în slujba cetățenilor de 35 de ani,timp în care a demonstrat că dacă faci ceva din dragoste, din plăcere, ajungi să fii un exemplu pentru cei din jurul tău. Dorind să aflăm mai multe despre viața de pompier, colonelul Dima ne-a acordat plăcerea de a afla mai multe detalii referitoare la viața unui pompier.

Unde v-aţi realizat studiile?

Am urmat studiile liceale la Liceul Militar ”Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, apoi Şcoala Militară de Ofiţeri Activi ”Nicolae Bălcescu” – Sibiu. După absolvirea facultății și după încadrarea în muncă, am urmat și cursurile Facultății de Științe Juridice în cadrul Universității de Vest ”VasileGoldiş”Arad și un Master în domeniul stiinţelor juridice cu specializarea: Drept administrativ și Statutul funcționarului public.

Povestiți-ne din experiența de absolvent al unei şcoli de profil militar.

Rigurozitatea care caracterizează acest domeniu de activitate, în care mi-am petrecut mai bine de 35 de ani, și-a pus categoric amprenta asupra personalității și caracterului meu. Însă regulile stricte, ordinea și disciplina specifice armatei nu trebuie privite ca un aspect negativ al vieții, nu consider că mi-au împietat activitatea ci dimpotrivă, m-au format și m-au ajutat.

Ce v-a determinat să alegeţi această meserie?

Ce m-a făcut să aleg această meserie? Recunosc că nu îmi amintesc și cred că, de fapt, uniforma a reprezentat la vârsta aceea principalul motiv. Aveam 14 ani. Nu am avut parte de consiliere vocațională și nici nu pot să spun că am avut un exemplu pe care să îl urmez.

V-aţi gândit vreodată să renunţaţi la această meserie?

Nu. Categoric, nu. După 35 de ani de serviciu militar, nici nu pot concepe să îmi aleg altă meserie.

În ce constă pregătirea unui pompier?

Aici ar fi foarte mult de povestit. Trebuie precizat faptul că pregătirea diferă în funcție de modalitatea de a accede în acest domeniu, în această meserie. Pe de o parte, personalul provenit din sursă externă are de parcurs un curs de inițiere și cursuri de perfecționare a căror durată se întinde pe mai multe luni. La încadrare se parcurge o perioadă de tutelă profesională de 6 luni, care iar face parte din pregătirea specifică și pregătirea la locul de muncă. Pe de altă parte, când vorbim despre pregătirea în școlile de specialitate discutăm despre două aspecte diferite: ofițerii care parcurg cinci ani de facultate, iar subofițerii, mai nou au parte de 1 an de pregătire, care constă în participarea la cursuri timp de 6 luni la Școala de Subofițeri și 6 luni de practică în unități. Pregătirea nu se oprește însă odată cu absolvirea școlii sau a cursurilor. Pompierul se pregătește permanent.

Modul în care gestionaţi o situaţie de criză, modul în care staţi de vorbă cu oamenii care trec printr-o astfel de situaţie sunt lucruri care se învaţă şi ele în şcoală?

Aceste lucruri se învață pe parcurs, practicând meseria de pompier. Ține de experiența pe care o dobândește fiecare la locul de muncă. Ceea ce se învață în școală are un caracter preponderent teoretic, urmând ca desăvârșirea pregătirii din punct de vedere practic să o atingi în timp.

Când v-aţi început cariera în cadrul ISU Someş Satu Mare?

Cariera în I.S.U. “Someș” Satu Mare am început-o în anul 2004, odată cu unificarea structurii de protecție civilă cu cea a pompierilor militari.

Ce funcţii aţi ocupat până să deveniţi inspector şi care v-a repezentat de altfel cel mai mult?

Am ocupat mai multe funcții, atât de execuție cât și de conducere, în cadrul unor unități aparținând MApN, ulterior ofițer specialist CBRN, șef Centru Operațional și împuternicit Prim-adjunct. Nu pot alege sau numi acum o funcție care m-a reprezentat mai bine, consider că pe toate le-am îndeplinit cu simț de răspundere și că fiecare a reprezentat în acea etapă exact ceea ce voiam să fac.

Cum este de fapt viaţa unui pompier? Câte sacrificii şi compromisuri este nevoit să facă de fapt un pompier?

E clar, viața unui pompier nu e una ușoară. E binecunoscut faptul că un pompier e oricând în măsură să facă sacrificii pentru toți semenii, pentru viață în general, mergând până la sacrificiul suprem. Doar având această “sabie a lui Damocles” deasupra capului mereu, și nu te simți tocmai confortabil. De fapt, acesta e principalul aspect care îl deosebește pe militar de civil, sacrificiul pe care e gata să îl facă fie pentru semeni, fie pentru țară.

Aţi avut cu siguranţă de-a lungul carierei multe situaţii sau cazuri mai deosebite, ne puteţi spune o situaţie care a avut şi un impact asupra dumneavoastră?

Au fost multe situații deosebite, multe cazuri aparte pe care le-am întâlnit și gestionat și, într-un fel sau altul, toate te marchează și toate te învață ceva, indiferent de natura lor. Sigur că cele care au ca rezultat pierderi de vieți omenești lasă urme adânci.

Care sunt cele mai copleşitoare momente în activitatea unui pompier?

Așa cum spuneam, cele mai copleșitoare momente sunt cele care au rezultat pierderea de vieți omenești.

Majoritatea intervenţiilor pompierilor au apariţii în presa online, scrisă şi audio-vizuală. Spuneţi-ne ce nu se vede niciodată acolo?

Nu se văd trăirile pompierilor, nu se văd sutele/ miile de ore de pregătire necesare pentru a face față celor mai dificile intervenții, nu se vede modul în care tot ceea ce trăiesc și văd “pe teren” îi afectează, nu se vede că și ei au probleme, că fiecare are povestea lui de viață.

Cum vedeţi dumneavoastră că sunt priviţi pompierii în societate?

Cu respect și cu încredere. Nu întâmplător, se situează pe primul loc în topul tuturor sondajelor privind încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

În fiecare an marcaţi Ziua Pompierului, dar ce însemnătate are această zi pentru dumneavoastră?

O zi de sărbătoare, o zi în care pentru câteva ore, ne deschidem altfel în fața cetățenilor, în care arătăm și fața noastră “de sărbătoare”. E un moment care ne apropie de cetățeni, de societatea civilă. Un moment pregătit în fiecare an cu mult entuziasm și multă muncă.

Ce sfat le daţi tinerilor care se gândesc să îşi dedice cariera, viitorul, acestei meserii?

Dacă s-au gândit măcar o dată să aleagă această meserie, să o facă fără rețineri. Cu siguranță nu vor fi dezamăgiți. E o meserie care, în ciuda riscului, aduce foarte multe satisfacții.

Este necesar să existe şi pasiune, atracţie faţă de această meserie şi nu să fie făcută doar de dragul altora?

Consider că nu poți performa fără pasiune. Orice meserie pentru a fi făcută cu simț de răspundere, pentru a fi făcută bine, presupune existența pasiunii și a atracției. Eforturile și sacrificiile făcute de pompieri, cu siguranță sunt resimțite în primul rând de ei, dar și de familiile lor. Intervențiile care le pun viețile în pericol deseori îi fac pe aceștia adevărați eroi într-o societate în care totul se derulează în grabă, în care uităm să ne oprim și să apreciem celelalte meserii.

Domnului colonel Nicolae Dima, dar și celorlalte cadre, le dorim o activitate lungă și frumoasă, mulțumindu-le că se află mereu la datorie, când cetățenii au nevoie de ei!