Asculta acest articolMereu în căutarea unor hibe, Traian Băsescu a găsit bomba mult așteptată: nu aprobă referendumul dintre guvern și FMI. Negociat în urmă cu săptămâni bune, referendumul cu FMI a stat la baza întocmirii bugetului de stat. Pe baza înțelegerilor s-a decis majorarea salariilor, indexarea pensiilor, scăderea CAS cu 5%. Președintele se leagă strict de taxa pe combustibil considerând că ea va declanșa o creștere în lanț a prețurilor.
Acesta este motivul. În realitate, președintele nu este de acord cu întreaga politică a guvernului USL. Reacția lui vine după înființarea comisiei parlamentare care anchetează împrumutul luat de la CEC Bank de către fiica sa.
Dacă ar fi avut rezerve față de memorandumul cu FMI le-ar fi expus la timpul potrivit. Dar să vii după câteva săptămâni bune și să dai peste cap o înțelegere cu o instituție de talia FMI este foarte riscant. În urmă cu ceva ani acordul cu FMI era supranumit o “anvelopă de siguranță”.
Guvernul Boc s-a împrumutat cu o sumă foarte mare, de ordinul a 20 de miliarde de euro. Este o povară pe umerii fragilei economii românești. Atunci ar fi trebuit să reacționeze președintele. Pe vremea aceea guvernul nu era decât o anexă a Palatului Cotroceni. După instalarea Guvernului Ponta puterea executivă a intrat într-o prelungită criză. La Palatul Victoria se iau anumite decizii, la Cotroceni altele în totală contradicție.
Consecințele neintrării în vigoare a acordului cu FMI sunt greu de apreciat. În plan extern ar putea crește dobânzile la împrumuturile luate de România. Pe plan intern, scandalul este mai mare. Parlamentul va putea aproba bugetul pentru că practic acesta nu există în afara validării acordului cu FMI. Pe scurt, România este pusă în fața unei situații delicate. Dacă nu avem un acord cu FMI cade și acordul cu Comisia Europeană.
Care va fi reacția instituțiilor internaționale nu este greu de apreciat. În primul rând România se va împrumuta mai scump. În al doilea rând vor reacționa investitorii. În fața unor schimbări atât de bruște se poate întâmpla orice. Chiar și liderii USL ar putea rămâne stupefiați. Cum ar putea reacționa? Cel mai simplu ar fi să renunțe la accizarea benzinei. Și acest lucru atrage după sine o renegociere cu FMI. Nici bugetul nu poate rămâne în forma trimisă la parlament. Trebuie refăcute toate calculele. România este sufocată de deficitul foarte mic, de doar 2,2% acceptat de președintele Băsescu. Fără majorări de taxe, fără împrumuturi externe, până la urmă fără acorduri împovărătoare cu instituțiile financiare internaționale, România este condamnată la stagnare.
Primele reacții ale liderilor politici nu pot fi cuantificate. Oamenii nu au înțeles în prima fază ce se întâmplă și nu știau cum să reacționeze. Se gândesc la o nouă suspendare? Au fost și declarații de acest fel. Dar ce va spune Curtea Constituțională? Dar iată un mic scenariu. Dacă în următoarele zile moneda națională se va deprecia, dacă se va intra în anul 2014 fără un buget de stat aprobat de parlament, dacă pe plan extern țara va avea de suferit ce se mai poate face?
Ne așteaptă un an greu. Pe ultima sută de metri a mandatului, Traian Băsescu este hotărât să joace cartea opozantului în cel mai dur mod cu putință. Președintele va continua să caute nod în papură. Va vâna ficare greșeală a guvernului, însă întrebarea firească este dacă USL va reacționa la fel de dur ca în 2012 demarând o nouă suspendare a președintelui. În oricare dintre situații se ajunge la același rezultat: intrarea în criză.
