Asculta acest articolModul de pregătire pentru alegeri diferă de la un partid la altul. Formaţiunile politice care cred că pot avea loc alegeri anticipate sunt uşor derutate. Pregătirea concomitentă pentru două tipuri de alegeri în acelaşi timp implică o anumită dificultate în desemnarea candidaţilor.
De-a lungul timpului s-a putut constata că fiecare partid este condus de un grup foarte restrâns de persoane. În partidele mari, respectiv PSD şi PNL, grupul la nivelul unui judeţ se poate ridica la circa 15-20 de persoane.
În cazul de la Caraş-Severin o întregă conducere de partid este urmărită penal ca “grup infracţional organizat”.
Dacă respectivul grup îşi propunea să schimbe anumiţi şefi de instituţii din judeţ, cu siguranţă îşi propuneau să ocupe şi locurile eligibile pe listele electorale, începând de la consiliul judeţean, consiliile locale, desemnarea candidaţilor de primari, urmând ca tot acelaşi grup să negocieze şi funcţiile de vicepreşedinţi şi viceprimari după alegerile locale. Evident că tot ei decideau şi cine ocupă locurile eligibile pe listele parlamentare.
Cercul puterii este foarte îngust, întâi la nivel local, apoi la nivel central. Ceea ce numim “clasă politică” se reduce la un număr relativ mic de persoane: aproximativ 10 la nivel local. Înmulţite cu 40 de judeţe dau tonul general în politica naţională.
Puterea şi influenţa PSD se reduce la un CEx, la fel cum în celelalte partide deciziile sunt luate în acelaşi mod, de organisme similare. Este doar o diferenţă de denumire.
Metoda este aceeaşi, aceeaşi reţetă este urmată de toate conducerile partidelor politice. Alegerile simultane, locale şi parlamentare, încurcă împărţirea funcţiilor. Primii trei, cinci, şase politicieni influenţi dintr-un partid îşi împart la masa verde rolurile. Unii preferă să plece în parlament, alţii rămân la cârma instituţiilor locale.
Mai există şi nehotărâţii care nu ştiu dacă să candideze pentru funcţiile locale sau să se înscrie pe listele pentru parlament.
Dacă alegerile parlamentare au loc la timp, cei care ocupaseră deja funcţii la nivel local ocupă locurile eligibile de pe listele parlamentare pentru a trage lista.
Există convingerea că un preşedinte de consiliu judeţean, un primar, poate trage lista electorală în sus dacă este pe prima poziţie. După alegeri se retrage şi intră în parlament următorul candidat.
Aceasta este schema generală. De fapt, acesta este sistemul politic profund imoral, izvor de corupţie din ţara noastră. Mai precis, din ţara lor, pentru că simplul cetăţean, din ce în ce mai dezamăgit, simte că există două Românii.
La baza piramidei puterii într-un partid se află primarii. Votul, dat fiind acest sistem corupt, poate decide cel mult alternativa la guvernare. Alegătorii nu pot schimba natura restrânselor grupuri bine organizate care au confiscat partidele politice.
Deseori, apar disensiuni în interiorul echipei, armonia dispare în faţa unor interese personale. O conducere interimară, aşa cum are acum PSD, nu poate restabili ordinea în judeţe în care au apărut conflicte la vârful unor organizaţii judeţene. Dar indiferent de rezultatul final al confruntărilor interne schema rămâne valabilă.
Presupunând că Guvernul Cîţu nu va primi votul de învestitură din partea parlamentului şi, totuşi, vor avea loc alegeri anticipate, pentru prima oară s-ar putea să se schimbe modul de selecţie pe listele electorale. Adică se va vedea clar cine candidează pentru funcţii la nivel local şi cine merge în parlament.
În acest fel este posibil să se lărgească puţin cercul închis al puterii.
