Image 1
Image 2

Centrele de informare turistică din județ nu-şi acoperă menirea pentru care au fost construite

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Singurul centru care înscrie în palmares activităţi de promovare a turismului, a anumitor zone turistice, este Vama
Singurul centru care înscrie în palmares activităţi de promovare a turismului, a anumitor zone turistice, este Vama

Zilele trecute a avut loc un eveniment deosebit de important menit a pune în valoare nestemate naturale şi culturale ale României. Este vorba despre cea de-a XXI-a ediţie a conferinţeiştiințifice internaţionale “Turismul rural românesc în context internaţional. Actualitate şi perspective”.

Lucrările conferinţeis-au desfăşuratla sediul Agenţiei Naţionale a Zonei Montane din Vatra Dornei, în Amfiteatrul Munţilor. Evenimentul a fost organizat de Agenţia Naţională a Zonei Montane, împreună cu Academia Română – filiala Iaşi, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale “Gh. Zane” şi Institutul Naţional deCercetări Economice “CostinC.Kiriţescu” -Centrul de Economie Montană Vatra Dornei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală, alături de Primăria Municipiului Vatra Dornei, Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural – ANTREC Bucovina, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism – INCDT Bucureşti, Asociaţia Europeană a Ţărilor cu Munţi – Euromontana şi Asociaţia Generală a Economiştilor din România AGER – Filiala Iaşi.

Manifestarea s-a adresat oamenilor de ştiinţă, cercetătorilor, cadrelor didactice universitare, specialiştilor cu preocupări în cercetarea fenomenului turistic din spaţiul rural, care împreună cu managerii de pensiuni agroturistice vor încerca să identifice soluţii pentru revigorarea mediului rural şi a fenomenului turistic din acest spaţiu. Principalele tematici care au fost abordate în cadrul conferinţei au vizat turismul ruralşi agroturismul în contextul dezvoltării durabile la nivel naţional, regional şi global, tradiţionalism versus modernism în turismul rural, strategii naţionale şi regionale de dezvoltare a turismului rural. De asemenea, au fost puse în discuţie managementul şi marketingul e-turismului, comportamentul prestatorilorşi consumatorilor de servicii de turism rural, rolul legislaţiei în domeniu în promovarea şi dezvoltarea turismului rural, turismul rural din perspectivă multidisciplinară şi interdisciplinară: economie, sociologie, drept, psihologie, antropologie, etnografie şi folclor.

Infrastructură există, dar acţiunile concrete lipsesc

Dacă la nivelul unorinstituţii implicate, dar mai ales care şi-au asumatsarcini în ceea ce priveşte turismul rural și agroturismul, se organizează numeroase reuniuni de lucru, simpozioane, efectele acestora în teritoriu sunt aproape inexistente. Cu ani în urmă, numai la nivelul judeţului nostru au fost iniţiate şi chiar câştigate proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă, lucrurile au ajuns doar în faza existenţei centrelor de informare turistică.

Un asemenea centru de informare există la nivel judeţean, cărora li se adaugă o serie de centre de informare locale, dar fără finalitate. Vă reţinem atenţia cu enumerarea câtorva localităţi ale judeţului în care au fost construite şi/sau amenajate centre de informare turistică: Doba, Medieşu Aurit, Valea Vinului, Bogdand, Vama, ca să dăm doar câteva exemple. Singurul centru care înscrie în palmares activităţi de promovare a turismului, a anumitor zone turistice, este Vama.

În rest totul a rămas la nivelul bunelor intenţii, iar comunele respective s-au ales cu câte un imobil nou sau modernizat, fără a-şi realiza obiectivul pentru care au fost accesaţi banii respectivi. Marea nenorocire este că între aceste centre de informare turistică nu există nici măcar protocoale de colaborare. Sunt independente, dar plutesc în derivă. Nu au acţiuni menite a promova turismul rural şi/sau agroturismul.

Cu diverse ocazii la nivel de judeţ s-a vorbit despre “Drumul vinului” sau te miri ce alte proiecte, dar se pare că nimeni nu s-a implicat concret în a aduce turişti din judeţ, din ţară sau din străinătate pentru a cunoaşte judeţul. Din câte ştim noi, doar Castelul Karolyi din Carei are anual mii de vizitatori din ţară sau din străinătate, în rest este pauză. Nu se face aproape nimic pentru a pune în valoare zonele de interesturistic din judeţ. Ar fi greşit să spună cineva că nu există obiective care ar prezenta interes din punct de vedere turistic.

Pensiunile sunt o necesitate

Dezvoltarea turismului rural presupune existenţa unor pensiuni agro-turistice mai ales pentru turişti străini sau sosiţi la noi în judeţ din alte judeţe îndepărtate. Spre exemplu imediat ce ieşi din Seini spre Baia Mare încep să se facă simţite pensiunile. Să nu vorbim despre zona dinspre judeţul Suceava sau despre Maramureşul Istoric. Iată că la nivel de judeţ pensiunile lipsesc. Aproape că le-ai putea număra pe degetele unei mâini.

În rest nu se întreprinde nimic pentru a impulsiona amenajarea pensiunilor, iar de dorit ar fi ca acestea să dispună şi de spaţii de cazare. Nu este exclus ca în ultimii ani să se fi construit imobile cu destinaţie de pensiune turistică şi la Viile Satu Mare, numai că nu sunt mediatizate. Iniţiativa privată în ceea ce priveşte turismul rural este deosebit de timidă, în ciuda faptului că în judeţ există o serie de localităţi care merită să fie vizitate: Medieşu Aurit, Apa, Ardud, Ady Endre, Cămărzana, Turţ, apoi frumoasele plaiuri de la Luna Şes ş.a.

Oare câţi dintre conjudeţenii noştri ştiu despre rezervaţia de narcise de la Tufoasa, despre laleaua pestriţă de la Doba şi Viile Satu Mare sau alte locuri care ar merita să fie incluse în programe turistice?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns