19.07.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Costea, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Ce a discutat preşedintele cu premierul?(reluare) 01.30 Cultură, Fior de Zatmar 02.40 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 03.30 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Daniel Frei. Titlul emisiunii: Cooperativa şi avantajele ei pentru fermieri. 04.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Ionela Toma. 05.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Ilyes Ilona . 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Adrian Marc. Titlul emisiunii: Stadiul investiţiilor la Spitalul Judeţean Satu Mare.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Ilyes Ilona. 09.30 Sănătate, frumuseţe, stil, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Lia Marinela Avram. 10.20 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas, Gordan Dalma, Gsiszar Lorant. Titlul emisiunii: La Satu Mare se organizează Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Costea, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Ce a discutat preşedintele cu premierul?(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 14.20 Teleshopping 14.45 Cultură, Samfest jazz. 17.00 Cultură, La Poesss a avut loc Forumul Economic Invest. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Talk Show cu Carol Erdos

Cel mai fierbinte decembrie

Scris de Dumitru Păcuraru, 09 decembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Pentru români, pentru România, decembrie devine una dintre cele mai fierbinţi luni. Unirea a avut loc la 1 decembrie, revoluţia anti-comunistă a izbucnit în decembrie, iar mai nou alegerile care au propulsat PSD şi ALDE la guvernare au avut loc tot în decembrie.

În decembrie a trecut la cele veşnice Regele Mihai. Trecând peste actualele proteste pentru a ajunge la dezbaterile din parlament pe marginea unora dintre cele mai controversate legi, cele ale Justiţiei.

Deşi sunt foarte clare, greu de stabilit sunt mizele. Preşedintele  s-a simţit obligat să atragă atenţia asupra respectării unor principii. Klaus Iohannis ridică lupta anticorupţie la rangul de principiu. Este o chestiune discutabilă. În actuala conjunctură politică se admite o asemenea aserţiune. Dacă suntem optimişti trebuie să fim încrezători că la un moment dat se va termina şi lupta aceasta. Toate luptele din istorie se termină odată şi odată. Aşadar, nu se poate vorbi despre principiu în cazul acestei lupte.

Cel mai dur atac la adresa parlamentului nu vine însă din partea preşedintelui. Procurorul General s-a năpustit asupra parlamentului acuzându-l în masă. Infractorii de rang înalt, zice Augustin Lazăr, îşi permit să cheme la audieri procurori.  Atacul acesta de o virulenţă fără precedent ascunde ceva. Ce articole se vor fi aflat în legile justiţiei care să-l facă până şi pe procurorul general să critice parlamentul? Dacă parlamentarilor le este interzis să facă declaraţii despre justiţie de ce să nu fie valabilă şi reciproca? Cumva s-au separat băieţii buni de băieţii răi la fel cum se separă grâul de neghină? Mai precis, politicienii sunt băieţii răi prin definiţie, iar procurorii sunt băieţii buni, tot prin definiţie? Nu există pădure fără uscături. Cinstiţii şi necinstiţii, corupţii şi incoruptibilii sunt egal distribuţi în toate instituţiile. S-ar părea că procurorul general a ieşit din matca lui constituţională numindu-i pe parlamentari “infractori de rang înalt”. Oricât de porniţi am fi împotriva clasei politice nu este permis să se facă astfel de separaţii. Infractorii sunt infractori şi atât. Nimeni nu se poate situa deasupra legii, nici măcar cei care au imunitate. Preşedintele ţării se bucură de imunitate supremă. Imunitatea parlamentarilor este, totuşi, limitată. Procurorii  au şi ei un soi de imunitate, numită independenţă. Acest lucru îl apără procurorul general. Dar alte categorii sociale nu au nevoie de “independenţă“? De ce un jurnalist, un lucrător SRI, un bancher etc poate fi obligat să se prezinte la audieri în faţa unei comisii parlamentare, iar un procuror să nu fie obligat?  Despre acest lucru este vorba în cazul de faţă.

Există, desigur, şi alte articole din legile justiţiei care nu sunt pe placul magistraţilor. Până la urmă toate legile nasc nemulţumiri. Prin natura lor, legile trebuie să restricţioneze, să pună stavilă abuzurilor indiferent din partea cui vin. Cum poate un şef al unei instituţii să sară în apărarea celor care fac parte din instituţia pe care o conduce? Mai ales în condiţiile în care nu a fost ales, ci a fost numit.

Declaraţiile de genul acesta pun paie pe focul dezbaterilor publice. Fără astfel de intervenţii parlamentul ar legifera după bunul plac. Chiar dacă şi-a depăşit atribuţiile băgând băţul prin gardul dintre puterile statului, separate conform Constituţiei, procurorul general a tras un semnal de alarmă. Poate că are dreptate. Poate că nu are dreptate. Acest lucru se va vedea abia după ce legile cu pricina vor fi votate, vor fi promulgate de preşedinte şi îşi vor arăta efectele. Până atunci dreptatea este de partea ambelor părţi.

Abonează-te acum Online!