Asculta acest articolÎn rândul opiniei publice întâlnirea liderilor lumii sub auspiciile ONU a avut un ecou slab. Lumea nu mai crede în declarațiile la scenă deschisă. Oamenii de rând au evoluat atât de mult încât știu că marile decizii se iau în spatele ușilor închise.
Totuși, dialogul dintre președinții SUA și Federației Ruse va face istorie. Barack Obama l-a criticat deschis pe președintele Vladimir Putin. Ceea ce i s-a întâmplat Ucrainei i se poate întâmpla oricărei țări din lume. Este o aluzie străvezie că Rusia ar putea ataca oricând orice țară europeană. Declarația președintelui american a fost făcută pentru urechile europenilor. Vladimir Putin nu a fost mai puțin măgulitor la adresa Statelor Unite. Le-a reamintit americanilor atacurile asupra Irakului și Libiei. Le-a reamintit că înarmează grupări pro-americane care se transformă apoi în grupări teroriste. Cum a fost cazul Al Qaida.
Evident, după schimbul de replici publice, stăpânii lumii s-au întâlnit în particular. Ce vor fi discutat Obama și Putin? În orice caz, Rusia nu mai recunoaște supremația Statelor Unite, așa cum se prezenta situația după căderea URSS. După un sfert de secol, marea putere de la răsărit își face simțită prezența în toate teatrele de lupte. Nu mai suntem în faza războiului rece, însă sunt foarte multe puncte fierbinți în care cele două mari puteri se confruntă pe față. Putin nu l-a menajat pe Obama, acuzând SUA că este la originea exodului populației arabe din țări în care au intervenit trupe americane sau NATO. Ce i-ar putea răspunde americanii? Înafara conflictului din Ucraina, SUA nu prea are argumente solide împotriva Rusiei. Cu toate acestea, se știe că Rusia nu joacă niciodată cinstit. Indiferent de timp și spațiu, din principiu Moscova adoptă o poziție contrară statelor din structurile euro-atlantice. De data aceasta, Vladimir Putin a propus formarea unei coaliții internaționale împotriva terorismului. Crede cineva în bunele intenții ale Moscovei?
Prezent la reuniunea ONU, președintele României a fost unul dintre zecile de șefi de state invitați. În țară prestația lui a fost comentată în funcție de meschinele interese politice. Premierul Ponta a făcut un fin mișto de el pentru că s-a întâlnit cu președintele Chinei și Turkmenistanului. I s-a reproșat că nu a fost primit la Casa Albă de însuși președintele Obama, ci doar de vicepreședintele Joe Biden. Totuși, i s-a găsit o portiță. Klaus Iohannis se va întâlni, totuși, cu Obama fiind invitat, împreună cu alți șefi de stat, la o recepție.
Cam acesta este nivelul dezbaterilor pe politică externă din țara noastră. Nu reușim să ne deschidem spre marile probleme ale lumii decât în măsura în care ne afectează direct. Ne interesează soarta refugiaților, dar nu suntem de acord să-i găzduim la noi. Ne este milă de ei, dar să plece în alte țări.
Problema Moldovei preocupă grupuri restrânse. Este abordată doar în preajma alegerilor, din motive electorale. Un ecou slab are la noi și scrutinul prin care Catalania vrea să devină independentă, să se rupă de Spania. Probabil se vor găsi politicieni care, făcând o paralelă cu Transilvania, în prag de alegeri vor încerca să exploateze subiectul autonomiei. Printre ei, îl putem plasa și pe fostul președinte Traian Băsescu. Dar nici restul partidelor nu sunt mai breze.
