Asculta acest articolDupă două decenii de când euro s-a tranzacționat ultima dată sub 1 dolar (1,00 USD, respectiv 0,84 GBP), acum moneda unică se clatina din nou, în pragul parității.
Există o mulțime de motive pentru care se întâmplă acest lucru, deși cauza principală pentru cea mai recentă alunecare a monedei este reprezentată de teama că Europa se confruntă cu o criză energetică profundă în această iarnă.
Prelungirea întreruperii gazului prin conducta Nord Stream 1 ar crește riscul de recesiune
Conducta Nord Stream 1, care aduce gaze din Rusia, a fost închisă luni pentru întreținere anuală. Sunt răspândite speculații că Vladimir Putin ar putea prelungi întreruperea ca represalii pentru sancțiunile impuse de Occident Kremlinului, după invazia Ucrainei din februarie. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, riscul de recesiune în următoarele luni ar fi crescut. Unele dintre cele mai mari state membre ale UE, precum Germania și Italia, depind foarte mult de gazul rusesc și, în ciuda eforturilor de a stoca energie și de a găsi furnizori alternativi, comercianții de valută se gândesc la ce este mai rău. Sentimentul în lumea afacerilor din Germania este, în prezent, mai scăzut decât era la începutul pandemiei și este puțin probabil c[ o scădere a valorii euro, care ar crește costul energiei importate, va ajuta.
Analiştii de la banca japoneză Nomura cred că euro ar putea continua să scadă în următoarele luni. „Dacă Nord Stream 1 nu își reia operațiunile, credem că 0,90 USD este o posibilitate în creștere în timpul iernii”, au transmis aceștia. „Acesta este scenariul în care zona euro trebuie să raționalizeze livrările de gaz către industrie”, notează The Guardian.
Combinația dintre creșterea mai puternică și rate mai mari ale dobânzilor face ca dolarul să fie atractiv
Aceasta, totuși, nu este doar o poveste a slăbiciunii euro, este și o poveste a puterii dolarului. În mod tradițional, investitorii se îndreaptă spre moneda americană în vremuri de incertitudine și există o mulțime de motive – război, inflație și perspectiva unor noi măsuri în China pentru a combate varianta Omicron a Covid-19.
Factorii economici împing și dolarul mai sus. SUA se află mai departe pe drumul redresării economice după relaxarea restricțiilor Covid-19 decât zona euro, în plus banca centrală a SUA, Rezerva Federală, a început mai repede să majoreze ratele dobânzilor ca răspuns la creșterea inflației. La ultima sa întâlnire, Fed a majorat costurile îndatorării cu 0,75 puncte procentuale până la un interval cuprins între 1,5% și 1,75%. Banca Centrală Europeană nu a început încă să-și majoreze costurile îndatorării – în prezent sub zero – dar a semnalat că prima sa majorare a ratei dobânzii într-un deceniu va avea loc la sfârșitul acestei luni. Combinația dintre creșterea mai puternică și rate mai mari ale dobânzilor face ca dolarul să fie atractiv.
Jonas Goltermann, analist senior de piețe la Capital Economics, a declarat că datele economice puternice din SUA și zgomotele continue din partea Fed au întărit divergența tot mai mare dintre perspectiva din ce în ce mai sumbră din Europa și economia SUA mai rezistentă.
În istoria sa, euro a petrecut foarte puţin timp sub nivelul de paritate cu dolarul
Așa după cum am semnalat, moneda euro a coborât miercuri, pentru scurt timp, sub pragul simbolic de un dolar, o situaţie fără precedent după luna decembrie 2002. La scurt timp după publicarea unor date statistice care arată o creştere accelerată a inflaţiei în SUA în luna iunie, ceea ce deschidea calea unei politici monetare şi mai restrictive din partea Rezervei Federale americane, moneda euro se tranzacţiona pentru 0,9998 de dolari în jurul orei 12.45 GMT, o premieră de la introducerea sa în circulaţie.
“Raţionalizarea gazelor naturale, aşteptata recesiune, sunt toate motive solide pentru a fi pesimist cu privire la euro”, este de părere Stuart Cole, economist la Equiti Capital în Londra. Potrivit economistului, aceşti factori vor îngreuna sarcina Băncii Centrale Europene de a majora costului creditului, ceea ce va adânci şi mai mult diferenţele de dobândă dintre SUA şi Europa.
De la introducerea sa în circulaţie în 1999, moneda euro a petrecut foarte puţin timp sub nivelul de paritate cu dolarul. Ultima dată când a fost în această situaţie a fost între 1999 şi 2002, când a coborât până la un minim istoric de 0,82 dolari în luna octombrie 2000.
Chiar dacă are o istorie relativ scurtă de două decenii, moneda euro este a doua cea mai căutată valută pe pieţele mondiale de schimb valutar, iar tranzacţiile zilnice euro/dolar sunt cele mai mari de pe piaţa valutară globală care are o valoare de 6.600 de miliarde de dolari pe zi.
Deprecierea euro, care a pierdut 12% din valoare de la începutul anului, este o nouă bătaie de cap pentru BCE. Un euro mai slab face ca bunurile importate să devină mai scumpe, ceea ce pe cale de consecinţă alimentează şi mai mult inflaţia. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 8,6% în luna iunie. Pe de altă parte, încercarea de a susţine cursul de schimb al euro cu dobânzi mai mari ar putea agrava riscurile de recesiune.
2 comentarii
Comentariul meu ???…. Cauzele scăderii monedei euro în raport cu dolarul se datoreaza faptului ca, UE s-a impuscat in plaman atunci cand a ales sa sprijine SUA si Ucraina prin sanctiuni in razboiul antirusesc !!!. UE si moneda euro si-a dat foc la valiza cum la fel si economia europeana de dragul americanilor si ucrainenilor neonazisti !!!. UE nu trebuia sa se implice in aceasta mizerie pusa la cale de americani in Ucraina indreptata provocator la adresa Rusiei !.
Sursa : digi24.
” Viktor Orban se poziţionează din nou împotriva sancţiunilor occidentale impuse Rusiei. „UE s-a împuşcat singură în plămâni”
15.07.2022 10:49
Uniunea Europeană „şi-a tras un glonţ în plămâni” prin sancţiunile economice nechibzuite impuse Rusiei, care, dacă nu sunt retrase, riscă să distrugă economia europeană, a declarat vineri premierul maghiar Viktor Orban, citat de Reuters.
Livrările de gaze către Europa s-au diminuat, iar costurile la combustibil au crescut de la invazia Rusiei în Ucraina şi sancţiunile după 24 februarie, lăsând ţările blocului comunitar în poziţia de a se strădui să umple din nou depozitele şi să diversifice canalele de aprovizionare.
Creşterea bruscă a preţurilor la gaze şi electricitate l-a forţat miercuri pe Vikor Orban să limiteze o plafonare, în vigoare de ani de zile, a preţurilor la utilităţi pentru gospodăriile cu un consum mai mare de energie, revenind asupra uneia dintre politicile economice emblematice ale sale.
„Iniţial, am crezut că ne-am tras doar un glonţ în picior, dar acum este clar că economia europeană s-a împuşcat singură în plămâni şi gâfâie după aer”, a declarat Orban, un critic cunoscut al sancţiunilor occidentale impuse Kremlinului, într-un interviu acordat postului public de radio de la Budapesta.
Viktor Orban a mai spus că Ucraina are nevoie de ajutor, dar că liderii europeni ar trebui să îşi reconsidere strategia, deoarece sancţiunile au provocat daune de amploare economiei europene, fără a slăbi Rusia sau a aduce războiul care durează de luni de zile mai aproape de vreo rezolvare.
„Sancţiunile nu ajută Ucraina, însă, ele sunt rele pentru economia europeană şi, dacă vor continua aşa, vor ucide economia europeană. Ceea ce vedem acum este de nesuportat”, a spus Orban.
„Momentul adevărului trebuie să vină la Bruxelles şi liderii să recunoască că au făcut un calcul greşit, că politica de sancţiuni s-a bazat pe ipoteze greşite şi că trebuie schimbată”, a continuat liderul guvernului maghiar.”