Asculta acest articolCe urmărește, de fapt, guvernul Cioloș prin decizia de a nu se mai finanța construcția de biserici din bani de la stat? Raportată la nivelul întregului buget, suma nu este mare. Acolo, câteva zeci de milioane de euro. Cam cât a luat un șmecher mijlociu din retrocedări. Sau cât îi pică în plus unei forme de construcții de drumuri în urma unui contract baban. Așadar, dacă nu este vorba despre chivernisirea banului public, de ce ține neapărat guvernul de tehnocrați să nu mai dea bani pentru biserici? Să mergem pe firul chestiunii.
Am putea porni de la campaniile electorale. Biserica Ortodoxă s-a angajat masiv în toate campaniile electorale, în ciuda faptului că, oficial, nu face politică. PSD, mai mult decât, toate partidele, a reușit să-și apropie preoții, de toate rangurile, până sus la vlădici. PSD a reușit să ocupe un loc în inimile unei anumite categorii ale populației. Oameni mai bisericoși, preoți mai apropiați de neam și glia strămoșească. Ca și preoții, PSD are un anumit mod de a-și arăta patriotismul. Am spune că PSD și Biserica Ortodoxă sunt legați prin anumite fire ale patriotismului, cu ușoare tente naționaliste. Pe scurt, și PSD și reprezentanții bisericii se consideră buni români, ceva mai buni decât alți români. Prin natura lor, preoții sunt mai legați de categoria de oameni care votează PSD, bătrâni, oameni de la țară, pensionari. Talpa țării, cum s-ar zice. Serviciile au fost reciproce. PSD, când se afla la guvernare, era mai darnic cu banii pentru biserici decât alte partide. La nivel local, acolo unde la conducerea consiliilor județene se aflau pesediști și sumele pentru biserici erau mai consistente.
Acum să revenim la cazuri mai concrete. În campania prezidențială, biserica s-a angajat în luptă pentru victoria lui Victor Ponta. De data aceasta era și normal, Klaus Iohannis fiind reformat, evident că biserica reformată, biserica romano-catolică, l-au sprijinit, la fel cum au făcut ortodocșii pentru candidatul ortodox.
Nu doar BOR se avântă în campaniile electorale. Primul partid care și-a consolidat poziția cu ajutorul bisericii a fost UDMR. Cât a putut, în perioadele când se afla la guvenare, UDMR a susținut biserica romano-catolică și reformată. Beneficiile au fost reciproce.
Nici PDL nu a fost un partid care să nu observe avantaje oferite de o bună colaborare cu anumite culte. PD, prin anumiți lieri, și-a apropiat cultele neoprotestante, pocăiții cum se spune. A avut un oarecare succes. În timpul guvernului PDL s-a văzut mai pregnant sprijinul reciproc, inclusiv din punct de vedere financiar.
Cu multă vreme în urmă, PN|CD aproape că s-a confesionalizat, în Transilvania. Greco-catolicii erau cei mai fideli membri ai partidului lui Corneliu Coposu. Aripa greco-catolică și ortodoxă nu întotdeauna au fost în armonie deplină.
Prin urmare, decizia de a nu mai da bani pentru construcția de biserici nu este doar un atac la adresa bisericii ortodoxe. Poate pare că președintele Iohannis se răzbună din cauza campaniei electorale din 2014, însă lucrurile sunt mai complicate. Situația este mai complexă decât pare la prima vedere. Toate partidele sunt interesate de o relație cu preoții. În anii electorali, dar și în cei premergători alegerilor se întețesc negocierile. Preoților le revine sarcina să îndemne oamenii să meargă la vot și “să votați știți dumneavoastră cu cine, adică cu ai noștri”. Localele fiind la începutul lunii iunie, UDMR are norocul de a prinde marea sărbătoare a Rusaliilor la vârf de campanie. Orice explicații ar da premierul Cioloș espre tăierea fondurilor de stat pentru biserici este clar că la mijloc este vorba despre o strategie la cel mai înalt nivel.
