Image 1
Image 2

Birocraţia împotmoleşte democraţia

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

    Din motive care scapă oricărei logici politice, PNL nu vine cu niciun proiect care să impresioneze electoratul. Nu generează dezbateri. Nu vine cu propuneri care să scoată electoratul de sub vraja unui guvern care nu mai conteneşte cu creşterile salariale. După eşecul moţiunii de cenzură scrise doar pe trei pagini, PNL vine cu o altă trăznaie: grevă japoneză de o zi în parlament.  Liberalii par supăraţi pentru că PSD refuză să adopte votul prin corespondenţă.

Este o veche temă, preluată din campania electorală. Preşedintele Iohannis a promis în campanie că va face tot posibilul pentru ca românii din străinătate să poată vota. A promis, a avut de câştigat de pe urma românilor care muncesc în ţări străine, dar nu a făcut nimic.

Votul prin corespondenţă pare cea mai facilă metodă de a ţine treaz interesul diasporei pentru viaţa politică din ţară. În realitate, votul prin corespondenţă este un proces de o complexitate care depăşeşte capacitatea organizatorică a instituţiilor româneşti. Cum se va păstra secretul votului? Cine garantează că alegătorii nu vor fi cumpăraţi de echipe ale partidelor? Este mai mult decât complicat. Dar propunerea sună bine.

În principiu, PSD nu se opune. Este adevărat că nici nu se omoară să pună în practică o acţiune de o asemenea anvergură, întinsă pe întregul glob pământesc. Potrivit proiectului PNL, fiecare cetăţean stabilit în afara ţării va trimite Autorităţii Electorale Permanente o cerere pentru a se înscrie pentru alegeri.  Autoritatea va înscrie cetăţeanul într-un registru. Apoi va trimite alegătorului buletinele de vot şi instrucţiuni despre cum să voteze. Alegătorul va primi şi un certificat de alegător.

Nu este o acţiune simplă. Buletinele de vot se tipăresc cu câteva zile înaintea scrutinului, miercuri sau joi. În foarte multe cazuri buletinele de vot ajung în secţii abia vineri. Evident, plicurile cuprinzând candidaţii nu pot ajunge până în duminica alegerilor la cetăţenii din diaspora. Votarea se încheie duminică la ora 21. Plicurile cu buletinele pentru străinătate vor ajunge la votanţi după terminarea alegerilor în ţară.

Complexitatea procesului electoral al votului prin corespondenţă ar putea conduce la un eşec de proporţii. Birocraţia împotmoleşte democraţia. Cine îşi va asuma responsabilitatea? Nimeni altul decât partidul care se va afla la guvernare şi va organiza alegerile.

Chiar dacă sarcina cade în grija Autorităţii Electorale Permanente, tot PSD va trage ponoasele, în eventualitatea că va rămâne la guvernare până la terminarea mandatului. Acesta este unul dintre motivele pentru care PSD nu se grăbeşte să adopte legea votului prin corespondenţă.

Mai există un motiv. În marea lor majoritate românii din străinătate nu votează cu stânga. PSD nu se poate aştepta să fie votat de diaspora. Nu se opune pe faţă votului prin corespondenţă, dar nici nu-l adoptă. PNL sesizează dificultatea în care se află PSD şi face presiuni. Nu ştim dacă în realitate îşi doreşte adoptarea acestei legi.

Este prea complicat. Există prea multe riscuri. Inclusiv riscul de a fi cumpărate en-gros voturile. Mâna lungă a DNA nu va ajunge în casele celor care şi-au părăsit ţara. Votul ar putea deveni o marfă. Va câştiga partidul care va reuşi să investească mai mult în cumpărarea voturilor prin corespondenţă.

Ce câştigă PNL declarând că parlamentarii săi intră în grevă japoneză? Nu mai mult decât a câştigat în urma moţiunii de cenzură de acum câteva zile.

Partea spectaculoasă din reforma Ciolacu

Dacă multe din măsurile incluse în pachetul de reforme fiscale sunt ambigue, discutabile, interpretabile, există o adevărată vedetă, o culme, un fel de Everest al Reformei pentru care primul ministru îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului. Este vorba despre impozitarea cu 70% a averilor care nu pot fi justificate prin acte.

O privire de ansamblu asupra lucrurilor bune și mai puțin bune

Amenințarea crescută a sărăciei, terorismul economic, brambureala politică la nivel mondial, nu foarte diferită de la o țară la alta, obligă partidele politice la o reconsiderare a programelor pentru găsirea unor soluții pentru revenirea măcar la normalitatea de dinainte de pandemie.