Asculta acest articolObținerea portofoliului “Politici Regionale” de către Corina Crețu aproape că s-a tranformat într-o sărbătoare națională. Faptul că se derulează 350 de miliarde de euro i-a făcut pe români să creadă că deja banii sunt ai lor. Realitatea este mai crudă. După intrarea în UE s-au vehiculat sumele astronomice pe care le va primi România. Miliardele de euro au venit spre România în pas de melc. De fapt, la un calcul mai atent, vom observa că România a cotizat cu sume mai mari decât a primit.
Accesarea fondurilor europene este o mare problemă. S-a creat o structură birocratică atât de stufoasă, încât lumea fuge ca de dracu când aude de fonduri europene. Tracasările, controalele repetate îi fac pe cei care au derulat odată un fond european să nu-și mai dorească altul. O serie de instituții se aruncă asupra lor, din start fiind considerați infractori.
Isteria fondurilor europene a cuprins întreaga clasă politică. În campanii, politicienii își trec în program “accesarea fondurilor europene” ca pe un adevărat trofeu. La începutul campaniei electorale pentru Parlamentul României, însuși președintele României le-a recomandat candidaților să abordeze tema fondurilor. Nu a interesat pe nimeni, mai cu seamă nu interesează populația de rând.
Administrațiile locale care au accesat fonduri sunt secătuite. Rambursarea se face greu. Majoritatea firmelor care au executat lucrări pe fonduri au intrat în insolvență sau în faliment. Un alt aspect important ține de creșterea tarifelor pentru populație în urma modernizărilor făcute pe bani europeni. La Satu Mare, de pildă, prețul apei menajere s-a dublat după modernizarea rețelelor.
România își pune prea mari speranțe în accesarea sumei care i se flutură în fața ochilor. Faptul că timp de cinci ani comisarul care răspunde de dezvoltarea regională este Corina Crețu nu va schimba cu nimic situația. Cum a ajutat Dacian Cioloș agricultura românească cât timp a făcut parte din Comisia Europeană? Fermierii români abia își duc zilele, nu au unde să-și vândă produsele sau sunt nevoiți să le dea pe un preț de nimic. Doar speculanții au avut de câștigat. Mai mult decât atât, tot ceea ce se modernizează cu mult efort, cu timpul va trece în mâinile străinilor, ce vor cumpăra pe bani de nimic. Balonul de săpun al fondurilor europene până la urmă va exploda.
Există, desigur, și proiecte europene reușite, dar sunt mici, având doar o semnificație simbolică, de imagine. Sibiul este un exemplu. S-au restaurat fațadele și orașul a câștigat o faimă printre turiști. Alte orașe i-au urmat exemplul, dar niște fațade vopsite nu țin nici de foame, nici de sete. O întrebare este de ce nu au putut fi accesate fondurile pentru autostrăzi? Răspunsul este simplu: pentru că firma câștigătoare, Bechtel, a fost americană.
Ar trebui să-i vedem pe europeni exact așa cum ne văd și ei pe noi, nu ca pe niște salvatori. UE, și cu atât mai puțin Comisia Europeană din care face parte și un reprezentant al României, nu este bunul samaritean.
Până la urmă tot prin noi înșine va trebui să scoatem țara la liman. Dar nimeni nu se înghesuie să adopte vechiul slogan al liberalilor. Nimeni nu-și revendică doctrina bătrânului I.C. Brătianu, enunțată la începutul secolului 20. În primul rând se ridica împotriva concesionării străinilor a domeniilor vitale.
Nimeni nu spune că accesarea fondurilor europene este total nocivă. Ea ar putea fi o soluție dacă românii ar da dovadă de mai mult pragmatism. Până acum fondurile europene nu sunt altceva decât niște munți de dosare. Rezultatele sunt modeste. Nici cu pila de la Comisia Europeană nu vom face mai multă brânză cu miliardele virtuale pe care ni le flutură prin fața ochilor UE.
