Autonomia Ţinutului Secuiesc devine proiect de lege

Asculta acest articol

O iniţiativă legislativă cetăţenească, susţinută public de către Laszlo Tokes, privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc, a fost publicată în Monitorul Oficial, ea urmând să fie transmisă şi către Parlament, pentru discutare, alături de listele cu cel puţin 100.000 de semnături, informează news.ro.

UPDATE: Inițiativa legislativă cetățenească prevede că locuitorii Ținutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă “ca expresie a identității istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare”.

Potrivit inițiativei, Ținutul Secuiesc va deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României. Una dintre prevederi stipulează că “autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului român”, precizându-se delegarea de competențe.

În inițiativa legislativă se arată că teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș și este împărțit în opt scaune.

De asemenea, se precizează că în Ținutul Secuiesc va fi instituită limba maghiară ca limbă cu statut oficial, putând fi folosită în învățământ, cultură, justiție și în administrație.

Inițiativa prevede că autonomia regională în Ținutul Secuiesc se exercită de Consiliul de Autoadministrare, de o Comisie de Autoadministrare, un președinte, autoritățile scaunelor și cele locale.

Proiectul are un capitol special dedicat “legăturii dintre stat și regiune”, care prevede că Guvernul României numește un singur prefect în regiune, care “veghează asupra respectării legalității” și care are competențe de mediere în cazul unor divergențe între regiune și Guvern.

În inițiativă se prevede posibilitatea ca autoritățile regiunii să solicite rediscutarea unor legi sau acte ale Parlamentului și Guvernului care vizează Ținutul Secuiesc. Proiectul stipulează că orice act al statului român trebuie adoptat de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de două treimi dintre membri se poate cere rediscutarea actelor în cauză.

Președintele Ținutului Secuiesc și președinții scaunelor pot contesta prevederile legale în instanțe judecătorești, în cazul “lezării prevederilor prezentului statut a reglementărilor referitoare la ocrotirea limbii maghiare sau a altor limbi folosite tradițional în regiune”.

Iniţiativa legislativă stabileşte “statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc” şi a fost elaborată de un comitet de iniţiativă format din 10 persoane: Arus Zsolt Istvan, Elekes-Jozsa Martin, Baico Zsigmond, Kercso Attila, Marton Csaba, Czink Attila, Kolcsar Gheza, Takacs Jozsef, Cziriak Karoly, Kovacs Laszlo.

Iniţiativa cetăţenească a fost susţinută de fostul europarlamentar Laszlo Tokes, care, în 2015, a fost ales preşedinte al comisiei de iniţiativă. Iniţiativa a fost susţinută în parteneriat cu CNS (Consiliul Naţional Secuiesc). Tokes nu se regăseşte însă în lista membrilor comitetului de iniţiativă înregistrată oficial prin publicarea în Monitorul Oficial.

Proiectul este însoţit de un aviz negativ al Consiliului Legislativ, care arată că se încalcă prevederi constituţionale, pentru că “vizează, practic, crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român”. Avizul Consiliului Legislativ este, însă, doar consultativ.

Articolul 1 din Constituţie prevede că ”România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.

Potrivit Legii 189/1999, privind dreptul cetăţenilor la iniţiativă legislativă, după elaborarea iniţiativei ea trebuie publicată în Monitorul Oficial, existând un termen de 6 luni în care proiectul poate fi depus în Parlament. La depunere, iniţiativa trebuie să fie însoţită de minimum 100.000 de semnături, care, potrivit Constituţiei, trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Listele de semnături vor trebui atestate de către primăriile din localităţile de unde au fost strânse.

După ce vor fi îndeplinite formalităţile, iar iniţiativa este depusă la Parlament, ea va fi transmisă Curţii Constituţionale pentru un aviz.

Iniţiativa legislativă cetăţenească este a doua tentativă de a declara, prin lege, autonomia Ţinutului Secuiesc. O lege iniţiată de parlamentarii UDMR pe această temă a fost respinsă definitiv în anul 2012, după 7 ani în care ea a rămas nediscutată în Parlament.

UDMR a lansat un alt proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc în 2014, însă acesta nu a fost depus în vreo formă în Parlament.