Asociaţiile de vânătoare se văd în pragul falimentului din cauza pestei

Asculta acest articol

Prin toate mijloacele de informare, autorităţile româneşti avertizează populaţia, dar şi crescătorii de porci în gospodării, ferme mai mici sau mai mari, asupra pericolului pe care-l reprezintă

mistreţii în răspândirea virusului pestei porcine africane – PPA.

Ba mai mult, se recomandă românilor să nu folosească aceeaşi îmbrăcăminte dacă ies în păduri unde sunt confirmate focare de PPA şi în gospodăria proprie. Există o sumedenie de semne de întrebare cu privire la ceea ce contribuie la răspândirea virusului ucigaş.

Pentru mai multă siguranţă, la nivelul întregii ţări se fac eforturi menite a reduce drastic populaţiile de mistreţi. Această preocupare s-a materializat printre altele în majorarea cotei de vânătoare la această specie pentru sezonul de vânătoare 2018/2019.

S-a stabilit o aşa-numită cotă de intervenţie, pentru toate fondurile de vânătoare pe care există această specie, indiferent de efective. După cum probabil se cunoaşte, acele fonduri de vânătoare de pe care lipsesc pădurile nu au nici mistreţi, sau dacă au numărul acestora este foarte mic.

Cota la mistreţ a fost majorată cu aproape 70%

Marea problemă a asociaţiilor de vânătoare care au în administrare fonduri de vânătoare cu mistreţi sănătoşi sau deja confirmaţi cu pestă porcină africană este cheltuiala suplimentară pusă în sarcina lor pentru neutralizarea cadavrelor găsite, dar şi a mistreţilor împuşcaţi de pe fondurile cu probleme.

Aşa cum am scris şi cu alte ocazii, în primăvara acestui an, pentru vânătorii din judeţul Satu Mare a fost alocată cota de recoltă la mistreţi de aproximativ 1.200 de capete, ceea ce potrivit evaluărilor se apropia de 50% din populaţiile de guiţători.

Odată cu luarea deciziei de a reduce considerabil efectivele de mistreţ de pe toate fondurile, cota a fost majorată cu aproape 70% pentru judeţul Satu Mare, ceea ce înseamnă că vânătorii membri ai asociaţiilor legal constituite pot împuşca peste 2.000 de guiţători sălbatici.

Pagubă imensă prin îngroparea a câteva tone de carne din animale sănătoase

Potrivit informaţiilor date publicităţii de Ministerul Mediului, dar şi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – MADR, cota de intervenţie de aproximativ 800 de mistreţi este obligatorie a fi realizată.

În plus, s-a impus asociaţiilor de vânătoare ca animalele găsite moarte sau împuşcate de pe fondurile pe care s-a confirmat existenţa virusului PPA să fie adunate şi neutralizate, majoritatea fiind îngropate, indiferent că sunt sau nu purtătoare ale acestei maladii fără leac în acest moment.

Potrivit unor administratori de fonduri de vânătoare, a îngropa tone de carne din animale sănătoase este o pagubă imensă care se contabilizează în conturile asociaţiilor.

Asociaţia Valea Bercului este cea mai afectată

Potrivit unor informaţii, la nivel de judeţ cea mai afectată asociaţie de vânătoare ca urmare a focarelor confirmate de pesta porcină africană este “Valea Bercului”. Aceasta are două fonduri de vânătoare, Supur şi Cehal, cu cele mai mari efective de mistreţi din judeţ, de pe care ar trebui să împuşte şi să îngroape sute de animale.

După cum ne-a spus Balogh Sandor, preşedintele acestei asociaţii, se pare că în ultima vreme nici medicii veterinari din Satu Mare nu mai dau publicităţii informaţii referitoare la evoluţia situaţiei PPA în fondurile de vânătoare. Se pot doar face presupuneri, fără a fi fundamentate cu dovezi.

După o perioadă de linişte în faţa furtunii, din luna august până la sfârşitul lunii noiembrie n-au fost găsite hoituri de mistreţi pe fondurile de vânătoare din judeţ. Pe parcursul a două săptămâni au fost apoi găsiţi 7 mistreţi, din care 3 au fost declaraţi pozitivi, iar ceilalţi negativi.

Din statistici rezultă că această asociaţie de vânătoare ar trebui să ucidă şi să îngroape aproape 600 de mistreţi, ceea ce înseamnă costuri imense. Numai zilele trecute au fost îngropaţi mistreţi care au depăşit 2,5 tone greutate. Cum nu sunt asigurate sumele necesare acestor activităţi, asociaţia de vânătoare se vede în faţa falimentului.

Majoritatea mistreţilor îngropaţi au fost negativi, deci la modul teoretic puteau fi consumaţi sub formă de preparate, după prelucrare termică.

Procedura de săpare a gropii nu este la îndemâna oamenilor, fiind vorba despre o adâncime de minimum 3 metri. Se închiriază utilaje specializate, care costă enorm de mult. Practic închirierea unui excavator care să sape groapa și să transporte cadavrele costă 200 de lei pe oră.
O acțiune de acest gen durează 4 ore, astfel costul se ridică la aproximativ 800 de lei pentru o singură “ședință”.

În plus este nevoie de plătirea oamenilor care să adune animalele moarte şi/sau împuşcate, transportarea lor spre locul de îngropare, prelevarea de probe din diverse ţesuturi, nu în ultimul rând prezentarea acestor probe la Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – DSVSA Satu Mare. Se aşteaptă despăgubirile promise pentru a nu goli conturile asociaţiei, care are de plătit şi o serie de salarii ;i alte dări la stat.

Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă trebuiau dotate cu incineratoare mobile

Daniel Dragoş, directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi – AJVPS Satu Mare, susţine cele invocate de Balogh Sandor, omul care administrează cele mai bine populate fonduri de vânătoare din judeţ cu mistreţi.

Daniel Dragoş consideră că alocarea cotei de intervenţie, ceea ce pentru judeţul Satu Mare este de aproximativ 800 de mistreţi, nu este un fapt rău, dar cei care au stabilit sarcini pentru asociaţiile de vânătoare trebuiau să aloce şi bani de la bugetul de stat.

Stăvilirea evoluţiei pestei porcine africane reprezintă o situaţie de urgenţă de interes naţional.
Interlocutorul nostru este şi el nemulţumit de faptul că din 2016, de când se tot vorbea despre existenţa pestei porcine africane, autorităţile n-au luat măsuri menite a achiziţiona incineratoare mobile în dotarea Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă.

Printr-un asemenea demers se reducea efortul financiar pe care acum sunt obligate să-l suporte asociaţiile de vânătoare, în acest caz, dar şi bugetul consolidat, pentru animalele moarte şi/sau ucise din gospodăriile populaţiei şi chiar din marile exploataţii.

În încheierea dialogului nostru, interlocutorul a menţionat faptul că decizia privind arderea sau îngroparea mistreţilor sănătoşi este una discutabilă.
Acele animale neutralizate reprezintă pagube 100%, în vreme ce carnea din mistreţii sănătoşi ar putea fi valorificată sub diverse forme, inclusiv date sub formă de ajutoare.

Asociaţiile de vânătoare sunt entităţi cu autofinanţare şi în plus au şi angajaţi, cărora trebuie să le plătească salarii şi toate obligaţiile faţă de bugetul de stat.
Fiecare animal nevalorificat înseamnă un minus în bugetul de venituri şi cheltuieli stabilit la început de an calendaristic.