Artista Gabriela Nicolaescu, a doua soţie a celebrului regizor, s-a născut la Oar

Asculta acest articol

Cercetând lungul şir de artişti plastici care au avut în timp tangenţe cu Sătmarul, fie prin naştere, fie prin lucrări rămase prin locurile noastre, am descoperit cu plăcută surprindere numele şi activitatea unei doamne care s-a impus pe plan naţional atât prin activitatea sa de artist plastic şi scenograf, cât şi prin faptul că a fost vreme de un deceniu soţia unui personaj legendar al cinematografiei din România, regizorul Sergiu Nicolaescu.

S-a născut la 21 iulie 1951, în satul Oar din județul Satu Mare, având inițial numele de Gabriela Moldovan. A absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București, secția Grafică, în anul 1976, studiind cu profesorii Ion State şi Vasile Cazar, și s-a căsătorit cu pictorul Adrian Bubă, fost coleg de facultate. Cei doi soți au divorțat, iar Adrian Bubă a emigrat în Franța în 1981.

A participat cu lucrări de grafică la expoziții personale organizate la Satu Mare, București, Berlin, Roma, Paris, Bad Segeberg – Germania, Cluj-Napoca și Constanța, precum și la expoziții colective în țară și peste hotare.

Întâlnirea cu Sergiu Nicolaescu

Gabriela a debutat ca pictoriță de costume la filmul “Duelul” (1981), colaborând atunci pentru prima oară cu Sergiu Nicolaescu. Creatoarea de costume și regizorul s-au îndrăgostit unul de celălalt și s-au căsătorit în 1983, între ei fiind o diferență de vârstă de 21 de ani. Gabriela a afirmat următoarele despre modul în care s-a cunoscut cu regizorul: “Ne-am întâlnit la pregătirile pentru primul meu film, «Duelul». Era 1980. Atunci am debutat. Am fost asistentă, apoi m-am ocupat de costume, ca pictor de costume. M-am îndrăgostit foarte tare și l-am urmat peste tot. Am făcut parte din echipa de lucru la toate filmele lui. A fost o iubire sinceră și frumoasă din partea mea”.

Gabriela Nicolaescu a realizat costumele din marea majoritate a filmelor lui Sergiu Nicolaescu din anii ’80 ai secolului al XX-lea, colaborând totuși și cu alți regizori, precum Gheorghe Vitanidis și Mircea Daneliuc. Ea a lucrat în anii 1991-1993 şi ca scenograf la Teatrul de Nord din Satu Mare, revenind pentru scurt timp în stagiunea 2007-2008, când a realizat scenografia la mai multe spectacole puse în scenă de Trupa Harag Gyorgy. În 2014 regizorul Cristian Ioan a colaborat cu ea la realizarea unui spectacol cu opera “Nunta lui Figaro” de Mozart la Teatrul din Constanţa, oraş în care dânsa a păstrat o reşedinţă.

A lucrat şi în Statele Unite

Gabriela și Sergiu Nicolaescu au divorțat în 1993, iar scenografa și-a păstrat numele de familie. Ea a emigrat în același an în SUA, obținând ulterior și cetățenia americană. Acolo a realizat costumele la filmul “The Taste of Heaven” (1995) regizat de Tony Gerber, precumși decorul și costumele pentru 11 piese de teatru reprezentate în perioada 1995-2001 la Common Basis Theatre din New York. A fost distinsă în 1994 cu diploma de merit a revistei Manhattan Art International din New York.

Gabriela Nicolaescu este membru al United Scenic Artists din New York, Chicago și Los Angeles, al Uniunii Artiștilor Plastici din București și al Uniunii Cineaștilor din România. A obținut Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România în 1989 pentru costumele realizate la filmul “François Villon – Poetul vagabond”.

Printre filmele la care Gabriela Nicolaescu a lucrat ca scenograf şi creatoare de costume amintim “Munții în flăcări” (1980), “Duelul” (1981), “Întâlnirea (1982), “Cucerirea Angliei” (1982), “Viraj periculos” (1983), “Ringul” (1984), “Ciuleandra” (1985), “Noi, cei din linia întâi” (1986), “François Villon – Poetul vagabond” (1987) – în colaborare cu Hortensia Georgescu, “În fiecare zi mi-e dor de tine” (1988), “Mircea” (1989), “Coroana de foc” (1990), “Abel în pădure” (1992), “Această lehamite” (1994), “Legiunea străină” (2008), “Marilena” (2009). Printre expoziţiile de pictură şi grafică mediatizate ale sale au fost cea de la Cluj-Napoca din 2005 şi cea de la Constanţa din 2010.