Alegeri Franţa: Rezultate finale – Macron şi Le Pen se vor confrunta în turul doi

Nu sunt comentarii

Asculta acest articol

Candidatul de centru, Emmanuel Macron, a obţinut 23,75% din voturi în primul tur al scrutinului prezidenţial din Franţa, urmat la mică distanţă de reprezentanta extremei drepte, Marine Le Pen, care a primit 21,53 %, conform rezultatelor finale comunicat de Ministerul francez de Interne, potrivit Reuters.
UPDATE 7.50 (24.04.2017) Emmanuel Macron cere sprijinul patrioţilor împotriva ameninţări reprezentate de naţionalişti

Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (En marche!, liberal-socială), face un apel la patrioţi să-l susţină în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenţial unde se va confrunta cu Marine Le Pen, autoproclamată “candidata poporului”, informează agenţia de ştiri Reuters.

“Vreau să fiu preşedintele patrioţilor împotriva ameninţări reprezentate de naţionalişti”, a declarat Macron în seara alegerilor.
UPDATE 7.30 Candidatul de centru, Emmanuel Macron, a obţinut 23,75% din voturi în primul tur al scrutinului prezidenţial din Franţa, fiind urmat de reprezentanta extremei drepte, Marine Le Pen, care a primit 21,53 %, conform rezultatelor finale comunicat de Ministerul francez de Interne, potrivit Reuters.

François Fillon, candidatul formaţiunii Republicanii (LR, centru-dreapta) se clasează pe locul al treilea, cu19,91% din voturi, fiind urmat de Jean-Luc Mélenchon, candidatul mişcării civice France Insoumise (Franţa Nesupusă, extremă-stânga), cu 19,64%.

Socialistul Benoît Hamon a luat 6,35% din voturi.

Prezenţa la urne a fost de 78,69% din totalul persoanelor cu drept de vot, informează cotidianul Le Figaro.

UPDATE 23.55 Scor foarte strâns între Emmanuel Macron şi Marine Le Pen după primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din Franţa. Potrivit rezultatelor parţiale, anunţate de ministerul de Interne după numărarea a 33 de milioane de voturi, Macron a obţinut 23,11% dintre sufragii, în timp ce Le Pen a fost votată de 23,08% dintre alegători, informează lecho.be.

UPDATE 23.00: Ministerul de Interne a anunţat, duminică seara, primele rezultate parţiale după numărarea a 20 de milioane de voturi din Franţa. Aceste rezultate parţiale o dau pe prima poziţie pe Marine Le Pen cu 24,38% din sufragii, urmată de cele 22,19% de voturi adunate de Emmanuel Macron, scrie BBC News.

UPDATE 22:30 Le Pen se autoproclamă “candidatul poporului”şi promite să elibereze francezii de elitele arogante

Marine Le Pen, liderul partidului populist Frontul Naţional, a mulţumit “alegătorilor patrioţi” pentru “rezultatul istoric” şi a promis că “va elibera poporul francez de elitele arogante”, relatează BBC News online.

UPDATE 22:25 François Fillon, clasat pe locul al treilea potrivit sondajelor realizate la ieşirea de la urne, a anunţat că va vota cu Emmanuel Macron la cel de-al doilea tur de scrutinului prezidenţial din Franţa, notează Le Figaro.

Fillon a avertizat împotriva pericolului reprezentat de extremism, adăugând că victoria lui Le Pen ar reprezenta un eşec pentru Franţa.

UPDATE 22.20: Favorit al acestui duel final, Emmanuel Macron, fost ministru al economiei în vârstă de 39 de ani, o devansează cu 23-24% pe Marine Le Pen, 48 de ani, creditată cu 21,8-22% din voturi, potrivit estimărilor a trei sondaje de opinie.

Un institut francez de sondare a opiniei publice îl plasează pe primul loc pe Emmanuel Macron cu 24-25% din voturi, cu mult în faţa radicalului de stânga Jean-Luc Mélenchon şi a candidatei Frontului Naţional (FN, extrema dreaptă), Marine Le Pen, care au obţinut în jur de 20%, departajaţi de câteva zecimi de punct.

UPDATE 21.45. Francois Fillon anunţă că va vota cu Emmanuel Macron în turul al doilea.
UPDATE 21.44. Datele exit poll-ului realizat pentru BFMTV, ajustate: Emmanuel Macron -24% din sufragii, Le Pen – 21,8%.

UPDATE 21.30. Candidatul Partidului Socialist, Benoît Hamon, care s-a clasat pe locul al 5-lea în prefereinteţe electoratului, cu 7% din voturi, şi-a îndemnat alegătorii să voteze cu Emmanuel Macron în cel de-al doilea tur.

La rândul lui, Bernard Cazeneuve, actualul premier al Franţei, tot membru al Partidului Socialist, îi îndeamnă pe toţi social democraţii să voteze Emmanuel Macron pe 7 mai.

UPDATE 21.22. Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, la egalitate potrivit unui exit poll Kantar/BBC.

UPDATE Centristul independent Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, din partea Frontului Naţional, sunt candidaţii care s-au clasat pe primele două locuri în urma primului tur de scrutin de la alegerile prezidenţiale din Franţa, potrivit exit poll-urilor.

Următorii în clasament sunt, umăr la umăr, radicalul de stânga Jean-Luc Mélenchon şi candidatul dreptei François Fillon.

Iată, mai jos, rezultatele parţiale anunţate de institutele de sondare a opiniei publice, citate de lecho.be:

France 2: Macron (23,7%), Le Pen (21,7%)

Ipsos: Macron (23,7%), Le Pen (21,7%), Fillon şi Mélenchon (19,5%), Hamon (6,2%)

Elabe: Macron (23,7%), Le Pen (22%), Mélenchon şi Fillon (19,5%)

Harris: Macron (23%), Le Pen (22%), Fillon şi Mélenchon (20%)

Ifop: Macron (23,8%), Le Pen (21,6%)

UPDATE: Exit-poll-ul oficial prezentat la închiderea urnelor oferă următoarele rezultate:

Emmanuel Macron 23,7%

Marine Le Pen 22%

Francois Fillon 19,5%

Jean-Luc Mélenchon 19.5%
Asfel în turul doi din 7 mai se vor confrunta Emmanuel Macron şi Marine Le Pen. Prezenţa la vot a a ajuns la 77%.

UPDATE: Cifrele din ultimul sondaj

Centristul Emmanuel Macron ocupă primul loc în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, potrivit mai multor sondaje de opinie, citate de cotidianul belgian L’Echo.

Candidatul dreptei François Fillon se află pe locul al patrulea, cu 18% din voturi.

Un alt exit-poll îl arată clar pe primul loc pe Emmanuel Macron, urmat de Marine Le Pen. Pentru poziţia a treia, lupta se decide între Jean-Luc Mélenchon şi François Fillon.

Un alt sondaj de opinie anunţă că în frunte se află Emmanuel Macron şi Marine Le Pen fără alte comentarii, mai scrie lecho.be.

UPDATE: Cetăţenii francezi şi-au putut exprima votul la una dintre cele trei secţii de votare de pe teritoriul României. Astfel, de la ora 8, până la ora 19, urnele au fost deschise la sediul Ambasadei Franţei în România, din Bucureşti, la Institutul francez din Cluj şi la Institutul francez din Iaşi.

UPDATE: Rata de participare în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa atingea 69,42% duminică la orele locale 17:00 (15:00 GMT), potrivit Ministerului de Interne francez, fiind în uşoară scădere în raport cu primul tur al alegerilor din 2012 (70,59%), dar una dintre cele mai bune din ultimii 40 de ani, informează AFP.

UPDATE: Poliţia franceză a luat decizia de a evacua duminică mai multe secţii de votare, invocând motive de securitate în localităţile Besancon, Saint-Omer, Haguenau şi Paris.

O serie de incidente minore au determinat ca autorităţile franceze să evacueze mai multe secţii de votare.

Din fericire, poliţiştii au anunţat că toate alertele de securitate înregistrate până în prezent s-au dovedit a fi false, iar o secţie de votare a fost evacuată după descoperirea unei maşini abandonate în localitatea Besancon, situată în apropiere de Dijon.

Oamenii legii au găsit o armă în maşina furată şi abandonată cu motorul pornit, dar nu există nicio ameninţare pentru alegătorii din Besancon.

„Nu este vorba de o acţiune teroristă, este o treabă care ţine de legea penală”, a declarat directorul securităţii publice din regiunea Doubs, Benoit Desferet.

Poliţiştii au mai evacuat o secţie de votare din arondismentul 20, după descoperirea unui autovehicul suspect parcat în apropiere.

UPDATE: Ultimul sondaj dinaintea prezidenţialelor, publicat vineri seară, relevă o uşoară creştere pentru Emmanuel Macron, care este creditat cu 24,5% din intenţiile de vot. El este urmat de Marine Le Pen cu 22,5%, François Fillon cu 19,5% et Jean-Luc Mélenchon cu 18,5%.

O victorie a „favoritului Bruxelles-ului”, Emmanuel Macron, ar revitaliza UE, dar Uniunea are motive serioase să se teamă de o victorie a lui Le Pen sau Mélenchon. Cu doi eurosceptici convinşi şi un pro-european efervescent printre cei patru candidaţi care se întrec umăr la umăr în primul tur de scrutin pentru preşedinţia Franţei, fiecare cu şanse reale de a ajunge în confruntarea finală, alegerile prezidenţiale din Franţa ar putea, deopotrivă, să destrame sau să întărească Uniunea Europeană.

UPDATE: Un sondaj efectuat la ieşirea de la urne, obţinut de RTBF, oferă următoarele rezultate:
Emmanuel Macron 24%
Marine Le Pen 22%
Francois Fillon 20,5%
Jean-Luc Mélenchon 18%

Conform datelor postului TV RTBF, în Saint-Pierre şi Miquelon liderul mişcării de stânga „Franţa Rebelă”, Jean-Luc Mélenchon, acumulează 35,45%, candidatul la preşedinţia Franţei din partea „Frontului Naţional”, Marine Le Pen — 18,6%, ex-ministrul economiei ţării, Emmanuel Macron — 17,97%, ex-premierul Franţei, Francois Fillon — 9,32%, potrivit exit-poll-urilor realizate la mijlocul zilei.

În Martinica, Mélenchon a obţinut 27,36%, Macron — 25,53%, Fillon — 16,85%, Le Pen — 10,94%. În Guiana Franceză, Mélenchon a acumulat 24,72%, Le Pen — 24,29%, Macron — 18,75%, Fillon — 14,66%. În Guadelupa, Macron obţine 30,32% de voturi, Mélenchon — 23,99%, Fillon — 14,87%, Le Pen — 13,47%.

UPDATE: Ministerul de Interne francez a anunţat că prezenţa la urne până la ora locală 12.00 la primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică este de 28,54%, transmit AFP şi Reuters.

Procentul este foarte apropiat de cel de la alegerile din 2012 pentru aceeaşi oră, 28,29%.

Pentru aceeaşi oră, la scrutinul prezidenţial din 2007 prezenţa la urne era de 31,21%, iar în 2002 — de 21,40%.

UPDATE: Alegătorii francezi au început duminică să voteze în primul tur al scrutinului prezidenţial, considerat drept un test major pentru populism şi viitorul Uniunii Europeane, scrie The Associated Press.

Scrutinul are loc în contextul unui atac terorist petrecut recent la Paris şi care ar putea avea efecte majore asupra rezultatului alegerilor prezidenţiale.

UPDATE: La una dintre secţiile de votare din Henin-Beaumont a avut loc un mic protest inedit. Cinci sau şase protestatari au ales o modalitate inventivă de a îşi exprima nemulţumirea faţă de participarea Marinei Le Pen la alegerile din Franţa.

Stirea iniţială

Aproape 47 de milioane de alegători sunt chemaţi să voteze în primul tur, la 23 aprilie, şi în al doilea tur, la 7 mai, la scrutinul prezidenţial din Franţa, pentru a-l alege pe succesorul socialistului Francois Hollande, transmite AFP.
Şeful statului francez este ales prin sufragiu universal direct, în cadrul unui scrutin uninominal majoritar în două tururi, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit o singură dată. El trebuie să obţină majoritatea absolută a voturilor exprimate într-un tur sau două, indiferent de rata de participare.

Votul în alb sau votul de protest, care reprezintă dreptul cetăţenilor de a-şi manifesta nemulţumirea sau nehotărârea în cadrul procesului electoral, nu este recunoscut în Franţa. Din 2014, aceste buletine sunt numărate separat de voturile nule şi anexate ca atare procesului verbal al fiecărei secţii de votare, dar nu sunt luate în calcul la numărarea voturilor exprimate.

Alegătorii vor avea de ales între 11 candidaţi, cu unul mai mult decât la scrutinul precedent, din 2012, dar cu cinci mai puţini decât în 2002, an-record în materie de candidaturi, notează Agerpres.

Cei patru favoriţi ai scrutinului — Marine Le Pen, 48 de ani (Frontul National, extrema dreaptă), François Fillon, 63 de ani (Republicanii, dreapta), Emmanuel Macron, 39 de ani (En marche!, centru), Jean-Luc Mélenchon, 65 de ani (La France insoumise, stânga radicală) — s-au distanţat în sondaje de socialistul Benoît Hamon, 49 de ani. Ceilalţi şase candidaţi sunt suveraniştii Nicolas Dupont-Aignan, 56 de ani, Jacques Cheminade, 75 de ani, şi François Asselineau, 59 de ani, troţkiştii Nathalie Arthaud, 47 de ani, şi Philippe Poutou, 50 de ani, şi deputatul şi fostul cioban Jean Lassalle, 61 de ani.
Pe listele electorale sunt înscrişi 46,97 milioane de alegători, dintre care 1,3 milioane sunt stabiliţi în afara graniţelor Franţei. Cele 66.546 de secţii de vot din Franţa se vor deschide la ora locală 08:00 (06H00 GMT) şi se vor închide la ora locală 19:00 (17:00 GMT), o oră mai târziu faţă de precedentele alegeri prezidenţiale. În unele oraşe mari, secţiile de votare vor rămâne deschise până la ora locală 20:00 (18:00 GMT). Votul se va desfăşura sâmbătă în Antilele Franceze, în Guyana (America de Sud), în Saint-Pierre şi Miquelon (arhipelagul francez din America de Nord) şi în Polinezia franceză (Pacificul de Sud).

Pentru asigurarea măsurilor de securitate au fost mobilizaţi peste 50.000 de poliţişti şi jandarmi, sprijiniţi de 7.000 de militari din cadrul operaţiunii Sentinelle (desfăşuraţi în permanenţă pe teritoriul naţional după atacurile jihadiste din ianuarie 2015 din Paris). Este pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici când un scrutin prezidenţial se desfăşoară într-un regim de stare de urgenţă, instaurat după atentatele din 13 noiembrie 2015.

Legea franceză interzice publicarea rezultatelor — cu excepţia datelor privind rata de participare — înainte de închiderea urnelor, duminică, la ora locală 20:00 (18:00 GMT), pentru a evita influenţarea alegătorilor. Închiderea mai târzie a secţiilor de vot în anumite oraşe complică sarcina institutelor de sondare a opiniei publice, care vor avea la dispoziţie o oră în minus pentru a-şi pregăti estimările odată ce începe deschiderea urnelor şi numărarea voturilor.

Dacă scorurile înregistrate de candidaţi sunt strânse, imaginea mult-aşteptată a celor doi finalişti calificaţi în turul doi, care apare în mod tradiţional pe ecranele televizoarelor la ora locală 20:00 (18:00 GMT), nu mai este garantată. Estimările vor fi actualizate cu regularitate pe parcursul serii electorale pe măsură ce se centralizează rezultatele.

Al doilea tur îi va opune la 7 mai pe cei doi candidaţi sosiţi în frunte în primul tur de scrutin. Niciun candidat nu a fost ales în primul tur în timpul celei de-a V-a Republici. Învestirea celui de-al optulea preşedinte al celei de-a V-a Republici va avea loc la 14 mai, dată la care expiră mandatul socialistului François Hollande.

Vot în America

Exact 119.773 de alegători francezi sunt înscrişi pe listele electorale în Statele Unite, a declarat ambasada Franţei la Washington agenţiei France Presse. Ei au fost chemaţi la urne sâmbătă în primul tur al alegerilor prezidenţiale din ţara lor, cu 24 de ore înaintea compatrioţilor lor de acasă.
Decalajul are rolul de a-i proteja de influenţa rezultatelor din ţară pe votanţii de peste mări — din America de Nord, de Sud, Caraibe şi Polinezia Franceză.

În Statele Unite sunt 69 de secţii de votare franceze, unde s-au luat măsuri sporite de securitate. Ambasada Franţei a precizat că s-a făcut apel în acest scop atât la firme private, cât şi la forţele locale de poliţie, care au fost informate despre faptul că au loc alegeri.

Consulatul francez din New York, unde se aştepta să voteze câteva sute de cetăţeni, a fost evacuat pentru scurt timp sâmbătă după-amiază, din cauza unei alarme privind amplasarea unei bombe. Ulterior, totul a revenit la normal.

AFP notează câteva din opiniile celor care s-au prezentat la vot.
“Este datoria noastră cetăţenească să continuăm aici”, a afirmat un bărbat la ieşirea din ambasada franceză în SUA, transformată ad hoc în secţie de votare. “Suntem în Statele Unite, am văzut ce înseamnă să nu votezi sau să votezi greşit. Deci n-am vrea să fie un Trump în Franţa” — aluzie transparentă la candidata de extremă dreaptă, Marine Le Pen, observă AFP.

La Buenos Aires, ambasada franceză se află în palatul Ortiz Basualdo, iar secţia de votare se află la primul etaj. În Argentina trăiesc aproximativ 15.000 de francezi. Unul dintre ei, medic pensionar în vârstă de 78 de ani, susţine că s-a deplasat la vot “împotriva extremei drepte”. Soţia lui, mai tânără cu trei ani, spune că “vine multă lume la vot, cred că atentatele mobilizează”. Ultimul atac de acest gen, revendicat de Statul Islamic, a avut loc joi seara pe bulevardul Champs Elysees din Paris.

Doi dintre cei care au făcut declaraţii AFP au remarcat “minciunile, josnicia, atacurile la persoană”, respectiv “lipsa de transparenţă şi etică” din timpul campaniei electorale.

Duminică, în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa sunt 11 candidaţi. Primii doi, în ordinea numărului de voturi obţinute, se vor confrunta în turul al doilea după două săptămâni.