Abandon masiv la Şcoala Gimnazială Acâş: zeci de copii îşi întrerup studiile în clasa a VIII-a

Asculta acest articol

Când am vizitat Şcoala Gimnazială Acâş am traversat o curte unde elevii se jucau pe un teren denivelat şi neamenajat, cu aspect de păşune.

Lipseşte un teren de sport şi cu atât mai mult o sală de sport, activităţile de educaţie fizică desfăşurându-se pe timp neprielnic într-o sală de clasă, după cum ne-a relatat directoarea Valeria Bara.

Clădire nemodernizată şi spaţiu insuficient

Terenul şi sala de sport sunt doar o parte, şi nu cea mai importantă, a problemelor cu care se confruntă conducerea instituţiei. Clădirea, construită în anul 1970, este nu doar nemodernizată, ci şi neîncăpătoare pentru efectivul actual de 445 de elevi.

Clădire nemodernizată şi spaţiu insuficient

În aceste condiţii, două clase au cursuri în două schimburi, iar sala profesorală este utilizată ca sală de clasă.

Deficitară este şi încălzirea, care se face cu lemne în sobe de teracotă. Potrivit directoarei, în primul rând, ar fi nevoie de o extindere prin supraetajare, pentru a avea spaţiul necesar. Apoi, clădirea fiind mare, ar necesita două centrale termice.

Poziţia Primăriei Acâş

Am stat de vorbă şi cu Nicolae Gereb, primar, şi Tibor Balog, viceprimar. Problemele şcolii au fost prezentate de directoare într-o recentă şedinţă de consiliu, ne-au spus edilii. Din câte am înţeles, opţiunile lor oscilează între un proiect European şi un proiect guvernamental (PNDL). Numai că astfel de proiecte presupun studii care costă, iar edilii ezită să facă astfel de investiţii. Oricum, este cel puţin curios cum Primăria şi Consiliul Local Acâş nu s-au gândit la o construcţie şi modernizare a clădirii în condiţiile în care în multe alte localităţi s-au construit sedii de şcoli (îndeosebi în anii 2007-2008), iar după doi-trei ani primarii au constatat că sunt inutile deoarece lipsesc copiii. La Acâş, nu ar fi astfel de probleme, întrucât şcoala are 445 de elevi, dacă socotim şi structurile cu ciclu primar şi grădiniţă din satele Unimăt şi Mihăieni.

Pondere însemnată de romi

Un specific aparte al populaţiei şcolare din Acâş este faptul că aparţine etniei rome în proporţie de peste 60%. Directoarea ne-a spus că în general condiţiile sociale în care trăiesc familiile de romi sunt modeste. Şi de la Primărie am aflat că numeroase familii de romi se bazează pe ajutoare sociale pentru traiul de zi cu zi. Acesta este motivul pentru care clase întregi de copii îşi întrerup studiile la absolvirea clasei a VIII-a, aşadar nu îşi finalizează nici măcar învăţământul obligatoriu.

În schimb, natalitatea la rromi este mult mai ridicată. Astfel, din totalul de 2.984 de familii din comună, 1.120 sunt de etnie rromă şi înregistrează 110 naşteri de copii pe an, faţă de 5-6 copii în cazul familiilor de români şi maghiari.

Planuri de înfiinţare a unei şcoli profesionale

Pornind de la realitatea din comună, respective ponderea mare de familii provenind din medii defavorizate, directoarea Valeria Bara a propus Consiliului Local, pe lângă extinderea şi modernizarea instituţiei, constituirea unei şcoli profesionale. În acest scop, a stat de vorbă cu patroni din zonă, care au spus că ar avea nevoie îndeosebi de lăcătuşi. Condiţii de efectuare a practicii ar fi, comuna dispunând de un parc industrial. Dar marele avantaj ar fi continuarea studiilor fără cheltuieli cu naveta, valorificarea forţei de muncă excedentare din comună şi totodată creşterea veniturilor localnicilor şi diminuarea cuantumului ajutoarelor sociale.