Asculta acest articolÎn urmă cu patru ani scena politică era dominată de cupluri sau tandemurile politice. Băsescu-Boc, Ponta-Antonescu au fost vârful aisbergului. Erau urmați la nivel local și de consiliu județean de tandemurile primar-președinte. USL, una dintre cele mai de succes alianțe, se baza exact pe existența unor cupluri. PNL, după fuziune, a preluat de fapt vechea formulă de conducere a USL, cu copreședinții cu atribuții egale.
PSD a insistat că USL există, prin simpla înlocuire a PNL cu ALDE. Abia acum, când PSD și ALDE merg pe liste separate, se poate afirma cu certitudine că proiectul USL a eșuat. De aici, adică în campanie, iar apoi după alegeri, fiecare partid va fi pe barba lui. Fiecare va intra în ce alianță va considera că are mai multe avantaje.
S-au înscris în cursa electorală o sumedenie de partide, multe dintre ele făcându-și simțită prezența doar cu ocazia alegerilor. În schimb nu există alianțe. Acest lucru dovedește lipsa de maturitate a formațiunilor politice existente. Așa cum este noul PNL, cu lipsuri și neajunsuri, fostul PNL și fostul PDL au demonstrat, cel puțin prin intenție, că erau conștiente că fiecare în parte nu putea oferi o alternativă de dreapta la un singur și mare partid de stânga.
În interiorul fiecărui partid au apărut personaje orgolioase care și-au rupt fiecare câte o bucățică din partidul-mamă, înființându-și câte un partid. Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu sunt cele două personaje care se fac vinovate de fărâmițarea electoratului de dreapta. Sunt exact cei care au rupt în bucăți Alianța DA, una dintre cele mai promițătoare inițiative de a oferi o alternativă la guvernarea PSD.
Vor ceva anume aceste personaje politice expirate? Fiecare dintre ei și-a înființat un partid-balama cu intenția de a împiedica formarea unor majorități de către partidele mari fără să aibă ei un cuvânt de spus.
Mulți dintre alegători au ajuns singuri la concluzia că votând un partid mic votează în gol. Cu atâta puzderie de partide se vor pierde multe voturi. Cine va dori să voteze pentru stabilitate se va îndrepta spre unul dintre partidele mari, respectiv PSD și PNL. Face excepție în Transilvania UDMR. Restul partidelor, PMP, ALDE, UNPR, PN|CD, PPU, PND etc. etc. sunt importante în măsura în care au reușit să găsească persoane de valoare pentru listele de consilieri.
Cum de nu s-a ajuns la o înțelegere între aceste formațiuni politice? Fiecare are orgoliul de a se confrunta singur cu electoratul, dar pe de altă parte unele dintre ele au înțelegeri secrete cu câte un partid mai mare. În sensul că, dacă vor obține consilieri, vor primi ceva în schimbul susținerii unei anume majorități.
Mai degrabă se poate discuta acum despre neînțelegeri pe bandă rulantă între toate partidele. Nimeni nu mai vrea să colaboreze cu nimeni. Până și un partid ca M10 și-a pierdut pe ultima sută de metri candidatul la primăria București pe motiv că a colaborat cu PNL. În aceste condiții cum altfel decât dură, murdară, violentă poate fi campania electorală?
Partidele mari se vor bate între ele, însă vor fi atacate și de partidele mici. La rândul lor, partidele mici, ca să obțină mai multe voturi, sunt nevoite să se bată între ele. Nici urmă de tandemuri, de cupluri transpartinice care să–și prezinte un proiect comun. În această harababură vor avea de câștigat cei care vor fi mai limpezi, mai direcți, mai ușor de înțeles de marea masă a alegătorilor. O campanie electorală sofisticată nu prinde de data aceasta.
