Asculta acest articolTemperaturile sufocante din sud sunt depăşite doar de flăcările incendiilor politice apărute pe întreaga hartă a ţării. Au mai fost veri politice fiebinţi, dar ca asta mai rar. Nimic nu se mai înţelege. Toată lumea se ceartă cu toată lumea şi în acelaşi timp toată lumea se pregăteşte să se alieze cu toată lumea. Pregătirile pentru campania electorală care va decide pentru următorii patru ani cine va fi la putere sunt foarte diferite faţă de alte alegeri.
Peste situaţia tensionată din ţară se suprapune o criză internaţională de o cu totul altă factură decât în trecut. Au apărut ca din senin noi cazuri de corupţie, majoritatea din trecut. Cad oameni care păreau să fi ieşit din viaţa politică. În interiorul partidelor sunt, de asemenea, tensiuni greu de înţeles.
Partidele mari, cu câteva luni înaintea alagerilor încă nu au un program în jurul căruia să se brodeze o dezbatere publică. Guvernul, deşi nu sunt şanse să meargă mai departe de luna decembrie, a lansat câteva strategii, dar se pare că nu au trezit niciun fel de interes din partea partidelor. Liderii sunt mai degrabă interesaţi de dosare, de intrigi, de jocuri politice prin care sunt scoase din joc anumite personaje. În această atmosferă încărcată se fac tot felul de scenarii. Nimeni nu este dispus să le creadă, însă nici nu le contestă cu fermitate.
Unul dintre cei mai vocali politicieni din această perioadă este Victor Ponta. De fapt par să fie la modă foştii premieri. Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, revin în forţă în prim plan. Mai puţin prezent este Emil Boc însă el este suplinit din plin de fostul preşedinte Traian Băsescu. A revenit moda retro şi în politică? Foştii, indiferent de partidele din care au făcut sau fac parte, au o voce mai puternică. Au ieşit ei singuri din umbră sau au fost forţaţi să iasă la lumină?
Fapte de acum 8-10-15 ani sunt readuse în actualitate în urma unor denunţuri, noi dosare sau dosare puse la păstrare sunt reactivate astfel încât se crează impresia că trecutul se revarsă peste prezent ca un borhot urât mirositor. Fosta clasă politică se lasă greu împinsă afară din scenă. Nu sunt nici destule probe pentru a fi definitiv scoşi din joc, nici nu au o imagine nepătată, care în combinaţie cu capacitatea lor intelectuală să-i recomande pentru poziţiile pe care le ocupă în instituţiile fundamentale ale ţării. Sau vor să le ocupe în viitor, după alegerile parlamentare.
Se aşteaptă o intervenţie tranşantă a preşedintelui care să ducă la limpezirea apelor. Dacă faţă de PSD se situaează clar în opoziţie, faţă de PNL preşedintele Iohannis continuă să păstreze o distanţă regală. Liderii liberali nu ştiu cum să interpreteze atitudinea preşedintelui. Este nemulţumit faţă de ei sau faţă de întreg partidul?
Ca şi cum nu ar fi fost suficient, între timp a apărut un nou jucător. Uniunea Salvaţi România intră în scenă cu o siguranţă care nu se bazează decât pe rezultatele obţinute într-o singură localitate. Este vorba despre Bucureşti, dar oricât de mare ar fi Capitala există o diferenţă uriaşă faţă de ţara întreagă. Înainte de a intra într-o alianţă între PNL şi USR pot apărea motive de invidie. Nici relaţia PNL cu Guvernul Cioloş nu este foarte strânsă. Se pot ivi chiar dificultăţi de comunicare majore pentru că PNL şi-ar dori în preajma alegerilor nişte măsuri ceva mai populiste. Dacă se vor lămuri măcar o parte dintre problemele de acum, mare parte dintre ele de ordin juridic, s-ar putea intra în campanie cu mai multă siguranţă, cu mai mult optimism. Aşa cum se prezintă azi situaţia, partidele parcă se pregătesc de înmormântare.
