Asculta acest articolDesprins din PSD după alegerea lui Victor Ponta ca președinte, grupul Gabriel Oprea a avut o traiectorie demnă de tot interesul. Fără aportul nemijlocit al UNPR este greu de imaginat cum s-ar fi realizat majoritatea necesară susținerii guvernelor PDL. Ignorat și chiar disprețuit, Gabriel Oprea s-a dovedit până la urmă un politician abil.
Traiectoria sa a fost întreruptă de un accident banal. Un polițist pe motocicletă a căzut într-o groapă. Pus sub acuzare, Oprea și-a dat demisia din funcția de președinte al UNPR. Și-a desemnat un înlocuitor, însă datorită unor jocuri interne, cel ce avea să fie desemnat președinte interimar avea să fie primarul sectorului 2, Neculai Onțanu.
UNPR s-a resimțit puternic după demisia lui Oprea. Înainte de a-și fi revenit, și următorul președinte interimar a căzut în plasa procurorilor. DNA cere reținerea și arestarea lui pentru fapte de corupție săvârșite ca primar. Decapitat pentru a doua oară în decurs de o lună de zile, prin eliminarea lui Nicolai Onțanu UNPR pierde mai mult decât șansa câștigării alegerilor de primar într-un important sector din București. UNPR nu mai este partidul “interesului național”. Nu mai este formațiunea care aspira pe bandă rulantă parlamentari rătăciți de la alte partid. În sfârșit, prin retragerea lui Gabriel Oprea a dispărut și mitul potrivit căruia ministrul putea asigura protecție împotriva DNA.
În acest moment nu ne putem da seama ce a mai rămas din acest partid. Despre structurile sale teritoriale s-a vorbit destul de puțin. :i-a propus să devină un partid de mase când se afla la guvernare fixându-și să înregistreze un milion de membri. Spre comparație, PSD are în jur de 600 000 de membri și ocupă prima poziție, aproape dublu față de PNL.
În situația în care se află acum, UNPR nu mai poate impune condiții. Să se bucure dacă PSD îl mai acceptă ca aliat. Totuși, nu se poate spune că soarta lui este pecetluită. S-ar putea să aibă resurse nebănuite. Numai că este nevoie să fie urgent scoase la lumină. În caz contrar, locul său va fi luat de alte forțe politice. În mod normal, după un periplu de opt ani, transfugii se pot întoarce la bază. PSD este pregătit să-i primească pe fiii rătăcitori plecați din partid la îndemnul lui Gabriel Oprea.
UNPR are însă și alte variante. Își poate lua soarta în mâini, riscând să nu obțină nimic. Dar se poartă moda fuziunilor. ALDE, o formațiune care are tendința de a se apropia de electoratul de stânga prin alianța cu PSD, și-ar putea mări efectivele printr-o nouă fuziune, după modelul cu PC. Partidul lui Oprea a demonstrat că nu are nicio problemă să colaboreze cu dreapta. PNL probabil tatonează terenul pentru o eventuală alianță cu ceea ce a mai rămas din UNPR. :i dacă privim în Parlament, grupul UNPR este încă destul de consistent. Până la viitoarele alegeri parlamentare este posibil să se mai subțieze, dar nu până la dispariția totală.
UNPR are o problemă acum din cauza loviturilor primite în preajma alegerilor locale. Acum se fac jocurile. Acum se negociază la sânge candidaturi la primărie, liste de consilieri locali și județeni. Dacă nu-și impune acum punctul de vedere, UNPR va fi primul candidat la dispariție din rândul partidelor mici.
