13.08.2018 00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu invitaţi: Vasile Ciocan, Ciprian Crăciun. Titlul emisiunii: Mitingul diaspora, o încercare de lovitură de stat? (reluare) 01.30 Cultură, Samfest jazz. 03.35 Ne cheamă Natura 04.20 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Ioan Nichita. Titlul emisiuni: Ioan Nichita – rapor la 16060 de zile . 05.25 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Daniela Culic. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Anzik Arnold . 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Barta Zoltan. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Cristina Bala, Marria Ban . Titlul emisiunii: Tot mai mulţi voluntari la asociaţia Stea.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Anzik Arnold . 09.30 Sănătate, frumuseţe, stil 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Florin Fodoruţ. Titlul emisiunii: Fericirea cea care a crezut. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu invitaţi: Vasile Ciocan, Ciprian Crăciun. Titlul emisiunii: Mitingul diaspora, o încercare de lovitură de stat? (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Daniela Culic. 14.45 Teleshopping 15.00 Cultură, Vacanţe de vis 15.40 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Ioan Nichita. Titlul emisiuni: Ioan Nichita – rapor la 16060 de zile . 17.00 Cultură, Judeţul Satu Mare 18.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan. Titlul emisiunii: Unirea Tăşnad, la al doilea start consecutiv în Liga 3. 18.30 Audienţe în direct. 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Eugenia Sabău. Titlul emisiunii: Tot ce trebuie să ştim despre noua lege a pensiilor. (reluare) 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct. 23.00 Cultură

A apărut „Acolada” nr. 1 / 2018

Scris de I. Z., 08 februarie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

O radiografie a situaţiei actuale din ţară e realizată succint în editorialul lui Radu Ulmeanu: „În momentul de faţă, conducerea PSD dă rateu după rateu în actul de guvernare.

Marea lui problemă este distrugerea legilor pe care se bazează justiţia adevărată, atâta câtă există. Prin modificările prevăzute se urmăreşte golirea acestor legi de orice conţinut, prin dezincriminarea marilor fapte de corupţie. Răspunsul populaţiei au fost protestele masive cu care a fost întâmpinată şi dărâmată anul trecut celebra Ordonanţă nr. 13, lucru ajuns posibil prin participarea într-o singură zi a peste 600.000 de oameni. Pe 20 ianuarie a.c. un alt protest a adunat doar circa 80.000, suficient pentru a-l face pe Dragnea să se mai gândească la o la fel de celebră Declaraţie 600, care aruncă în aer sistemul fiscal. Dar când programul de guvernare este alcătuit de omul său de încredere, Vlasov, care tocmai în zilele acestea îşi aşteaptă sentinţa definitivă, nimic nu mai e de mirare.” Chiar că nu ar mai fi nimic de adăugat.

Gânduri de înaltă vibraţie poetică şi, de ce nu, chiar filozofică, întâlnim în „Jurnalul” lui Gheorghe Grigurcu, de pe ultima pagină a revistei de pe ultima pagină a revistei, ca de exemplu acesta: „Să aibă spaţiul o pondere mai mare în viaţa noastră decît timpul? E adevărat, prin spaţiu ne mişcăm voluntar, îl reluăm, îl combinăm, îl comprimăm sau îl dilatăm de-atîtea ori graţie vitezei, în orice caz îl percepem ca fiind mai real decît timpul. Însă timpul, cel care nu se supune voinţei noastre, irepetabil, intangibil, imprevizibil, purtător al Destinului, are superioritatea unei ficţiuni. Aerul unei creaţii divine, în cuprinsul pămîntesc al spaţiului.” Din nou, orice comentariu ar fi superfluu.

Pagina de poezie a revistei e consacrapoetei ieşene Carmelia Leonte, care semnează câteva frumoase poeme inspirate din legendele străvechii Elade: „Ca un lujer al credinţei/ cresc / oasele adolescenţei mele. / Zeii mă vor veghea. / Tablouri închipuind oamenii viitorului / vor fi lipite de cer până sus, unde este / izvorul lucrurilor. / Capete încoronate / vor umple grădinile fierbinţi. / Un animal negru va face umbră / deasupra pământului / pentru că eu am nevoie de umbră. / Mantia mi  se lipeşte de trup. / E prea cald. / Dar tu, tată al meu, / o vei smulge cu mâinile tale / şi mă vei da lumii, aşa cum am venit. / De parcă m-ai naşte a doua oară, mai firavă, / din gândul tău, tânguire în balans.” („Iphigenia”)

O altă valoroasă poetă, Ioana Ieronim, e prezentată în binecunoscuta rubrică „Interviul «Acoladei»”, realizată de Lucia Negoiţă. Stabilită de câtva timp în Statele Unite, debutanta care se bucura în 1979, alături de Radu Ulmeanu, directorul „Acoladei” de astăzi, de aprecierile elogioase ale lui Eugen Simion pe o pagină a „României literare”, nu pare deloc ruptă de ţară: „Cred că de o vreme ne-am obişnuit să „accesăm” lumea de la distanţă în asemenea măsură încât a sta, fizic, dincolo de ocean, sau oriunde pe planetă, nu mai este tocmai departe. Mă gândeam, cu amuzament, că sunt mai la zi cu ştirile româneşti când nu sunt în ţară, fiindcă le caut zilnic. Când revin la Bucureşti, sigur, mă preocupă intens să văd  lumea (familia, prietenii, colegii, oamenii de pe stradă). Încerc să captez schimbările în felul în care se vorbeşte, cum se reacţionează. Mă simt perfect acasă la Washington, în America. N-am avut niciodată o problemă de adaptare, un sentiment problematic al străinului. Dar antenele mele captează mai deplin armonicele de acasă – cu toate contrarietăţile …”

Nu putem încheia această prezentare succintă a noului număr acoladesc fără a menţiona articolul poemic al Isabelei Vasiliu-Scraba, cu privire la oglinzile deformatoare prin care ajunge la noi acum imaginea unui mare filozof, cu titlul „Alterarea adevărului, pe fundal de Mircea Vulcănescu”: „Pentru că în fragmentul citat se află cuvântul „oglindire”, telespectatorii află de la poeta din oglindă de «reluarea creatoare» a unor idei ale filozofului Mircea Vulcănescu. Nimeni nu se va întreba cum i-au trecut prin minte Ioanei Diaconescu fantasmagoriile cu «idei de-ale lui Vulcănescu pe care Pleşu le-ar fi preluat creator». Căci atât arta cinematografică, cât şi fanteziile poetice nu necesită nici o argumentare. Doar manipularea şi-a atins scopul. Fiindcă astfel a fost bine pusă în lumină (şi văzută de milioane de telespectatori) efemera latură de «angelolog» a ministrului culturii post-comuniste călcând (vezi Doamne) «la zenit în urma modelului solar Vulcănescu», stins în noaptea de 27/28 octombrie 1952, când viitorul «călcător pe urmele» deţinutului K9320 împlinise 4 anişori. Deşi omagiată de tovarăşi critici şi mai puţin critici, faţeta sa de fost «angelolog» era rămasă în umbră, stingheră, până a fi iluminată indirect de un filozof martir folosit drept fundal.”

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.