21.02.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Gabriel Zetea, Adrian Albu, Ciprian Ardelean. Titlul emisiuni: Iohannis a făcut o analiză populistă a bugetului populist.(reluare) 01.40 Cultură – Concert dedicat Centenarului Mari Unirii. 03.40 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Giura Ioan. 04.40 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Popa Ovidiu Adrian. Titlul emisiuni: Popa Ovidiu Adrian – raport la 1.640 zile. 05.45 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiunii: Acoperiţii versus descoperiţii din administraţia publică. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Daniel Dragoş. Titlul emisiunii: Pesta Porcină Africană şi soarta vânatului în judeţul Satu Mare.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Sanatate frumusete stil 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitat: Pallai Bela. Titlul emisiunii: Viaţa Greco-catolică. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Gabriel Zetea, Adrian Albu, Ciprian Ardelean. Titlul emisiuni: Iohannis a făcut o analiză populistă a bugetului populist.(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 14.30 Teleshopping 14.50 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Popa Ovidiu Adrian. Titlul emisiuni: Popa Ovidiu Adrian – raport la 1.640 zile. 16.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiunii: Acoperiţii versus descoperiţii din administraţia publică. 17.20 Cultură – Hoinar prin Satu Mare 18.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Marcel Nichita. Titlul emisiunii: Semnele îmbătrânirii pielii. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Cultură cu Ioan Aniţaş, invitaţi: Dana Criste, Gheorghe Cormoş. Titlul emisiunii: Poezia sătmăreană în contextul globalizării.

A apărut „Acolada” nr. 1 / 2018

Scris de I. Z., 08 februarie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

O radiografie a situaţiei actuale din ţară e realizată succint în editorialul lui Radu Ulmeanu: „În momentul de faţă, conducerea PSD dă rateu după rateu în actul de guvernare.

Marea lui problemă este distrugerea legilor pe care se bazează justiţia adevărată, atâta câtă există. Prin modificările prevăzute se urmăreşte golirea acestor legi de orice conţinut, prin dezincriminarea marilor fapte de corupţie. Răspunsul populaţiei au fost protestele masive cu care a fost întâmpinată şi dărâmată anul trecut celebra Ordonanţă nr. 13, lucru ajuns posibil prin participarea într-o singură zi a peste 600.000 de oameni. Pe 20 ianuarie a.c. un alt protest a adunat doar circa 80.000, suficient pentru a-l face pe Dragnea să se mai gândească la o la fel de celebră Declaraţie 600, care aruncă în aer sistemul fiscal. Dar când programul de guvernare este alcătuit de omul său de încredere, Vlasov, care tocmai în zilele acestea îşi aşteaptă sentinţa definitivă, nimic nu mai e de mirare.” Chiar că nu ar mai fi nimic de adăugat.

Gânduri de înaltă vibraţie poetică şi, de ce nu, chiar filozofică, întâlnim în „Jurnalul” lui Gheorghe Grigurcu, de pe ultima pagină a revistei de pe ultima pagină a revistei, ca de exemplu acesta: „Să aibă spaţiul o pondere mai mare în viaţa noastră decît timpul? E adevărat, prin spaţiu ne mişcăm voluntar, îl reluăm, îl combinăm, îl comprimăm sau îl dilatăm de-atîtea ori graţie vitezei, în orice caz îl percepem ca fiind mai real decît timpul. Însă timpul, cel care nu se supune voinţei noastre, irepetabil, intangibil, imprevizibil, purtător al Destinului, are superioritatea unei ficţiuni. Aerul unei creaţii divine, în cuprinsul pămîntesc al spaţiului.” Din nou, orice comentariu ar fi superfluu.

Pagina de poezie a revistei e consacrapoetei ieşene Carmelia Leonte, care semnează câteva frumoase poeme inspirate din legendele străvechii Elade: „Ca un lujer al credinţei/ cresc / oasele adolescenţei mele. / Zeii mă vor veghea. / Tablouri închipuind oamenii viitorului / vor fi lipite de cer până sus, unde este / izvorul lucrurilor. / Capete încoronate / vor umple grădinile fierbinţi. / Un animal negru va face umbră / deasupra pământului / pentru că eu am nevoie de umbră. / Mantia mi  se lipeşte de trup. / E prea cald. / Dar tu, tată al meu, / o vei smulge cu mâinile tale / şi mă vei da lumii, aşa cum am venit. / De parcă m-ai naşte a doua oară, mai firavă, / din gândul tău, tânguire în balans.” („Iphigenia”)

O altă valoroasă poetă, Ioana Ieronim, e prezentată în binecunoscuta rubrică „Interviul «Acoladei»”, realizată de Lucia Negoiţă. Stabilită de câtva timp în Statele Unite, debutanta care se bucura în 1979, alături de Radu Ulmeanu, directorul „Acoladei” de astăzi, de aprecierile elogioase ale lui Eugen Simion pe o pagină a „României literare”, nu pare deloc ruptă de ţară: „Cred că de o vreme ne-am obişnuit să „accesăm” lumea de la distanţă în asemenea măsură încât a sta, fizic, dincolo de ocean, sau oriunde pe planetă, nu mai este tocmai departe. Mă gândeam, cu amuzament, că sunt mai la zi cu ştirile româneşti când nu sunt în ţară, fiindcă le caut zilnic. Când revin la Bucureşti, sigur, mă preocupă intens să văd  lumea (familia, prietenii, colegii, oamenii de pe stradă). Încerc să captez schimbările în felul în care se vorbeşte, cum se reacţionează. Mă simt perfect acasă la Washington, în America. N-am avut niciodată o problemă de adaptare, un sentiment problematic al străinului. Dar antenele mele captează mai deplin armonicele de acasă – cu toate contrarietăţile …”

Nu putem încheia această prezentare succintă a noului număr acoladesc fără a menţiona articolul poemic al Isabelei Vasiliu-Scraba, cu privire la oglinzile deformatoare prin care ajunge la noi acum imaginea unui mare filozof, cu titlul „Alterarea adevărului, pe fundal de Mircea Vulcănescu”: „Pentru că în fragmentul citat se află cuvântul „oglindire”, telespectatorii află de la poeta din oglindă de «reluarea creatoare» a unor idei ale filozofului Mircea Vulcănescu. Nimeni nu se va întreba cum i-au trecut prin minte Ioanei Diaconescu fantasmagoriile cu «idei de-ale lui Vulcănescu pe care Pleşu le-ar fi preluat creator». Căci atât arta cinematografică, cât şi fanteziile poetice nu necesită nici o argumentare. Doar manipularea şi-a atins scopul. Fiindcă astfel a fost bine pusă în lumină (şi văzută de milioane de telespectatori) efemera latură de «angelolog» a ministrului culturii post-comuniste călcând (vezi Doamne) «la zenit în urma modelului solar Vulcănescu», stins în noaptea de 27/28 octombrie 1952, când viitorul «călcător pe urmele» deţinutului K9320 împlinise 4 anişori. Deşi omagiată de tovarăşi critici şi mai puţin critici, faţeta sa de fost «angelolog» era rămasă în umbră, stingheră, până a fi iluminată indirect de un filozof martir folosit drept fundal.”

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.