Asculta acest articolAnul care se încheie peste câteva zile este un reper pentru istoria României și pentru simplul fapt că se împlinesc 25 de ani de la căderea regimului comunist. Poate fi un reper și pentru că își încheie lungul mandat, de zece ani, un președinte care s-a dorit autoritar, dar care nu și-a putut impune autoritatea decât încălcând legea, trăgând sfori, făcând pe jucătorul adesea la două capete.
Este un reper și pentru că românii și-au ales un președinte neamț. Conștient sau nu, se face legătura mentală cu foștii regi germani care au modernizat România. Mai poate fi socotit anul 2014 un reper și pentru că au fost scoși din circuitul afacerilor necurate o serie de politicieni și de apropiați ai politicienilor de către DNA. Și din perspectiva sumelor furate poate fi socotit 2014 un an aparte. Miliarde de euro au fost sustrase din vistieria țării în timpul mandatului președintelui care se voia justițiar și a unui guvern ce a tăiat salariile cu 25%.
Tot 2014 este anul în care există un echilibru pe scena politică. Președintele vine dintr-o tabără, guvernul în funcție având altă culoare politică. Politicienilor români nu le place echilibrul. Ei vor tot, toată puterea. Altfel le vine greu să guverneze. De fapt, le vine greu să încalce legea știind că neavând toată puterea s-ar putea să fie trași la răspundere. Cunoaștem, este adevărat că în linii mari, ce a însemnat 2014 din punct de vedere politic și economic. Aparent este un an de cotitură din cauza victoriei neașteptate a lui Klaus Iohannis. În realitate este anul restabilirii echilibrelor. Ar trebui să fie și anul separației puterilor în stat. Puterea judecătorească și-a luat distanța necesară, dar legislativul este încă sub dominația executivului. Într-un fel așa este și normal, în ciuda normelor constituționale majoritatea parlamentară nu are altă sarcină decât susținerea guvernului. Importantă este independența puterii judecătorești, dar și în instituțiile sale lucrează oameni nici mai buni, nici mai răi decât alții. Deci să nu ne așteptăm la minuni. Ca să facem o paranteză, nenormal este că în România se vorbește despre independența Justiției în vreme ce în restul țărilor se vorbește despre independența energetică. Nu ar fi rău ca în 2015 să se dezbată la modul cel mai serios ce facem cu rezervele de petrol și gaze, date pe sume de nimic unor giganți economici. Se zice că în schimbul acceptării noastre în UE.
Oricât de amănunțit și obiectiv ar fi analizat anul 2014, important este ce vom face în 2015. Așa cum anul acesta ne-am clarificat din punct de vedere politic, 2015 ar putea fi anul clarificărilor de ordin economic. Restructurarea economiei în beneficiul tuturor ar fi mai necesară decât lupta politică. Președintele Iohannis ar putea aprecia că nu poate face ordine în economie cu un guvern de stânga și să ceară insistent, să acționeze pentru schimbarea actualului guvern PSD cu unul condus de PNL. Nu știm ce gândește președintele Klaus Iohannis. Nu știm ce le-a promis colegilor de partid care l-au sprijinit în campania electorală. Dacă face ce spune, așa cum a repetat de nenumărate ori în timpul campaniei, noul președinte va încerca să aducă PNL-ul la guvernare. Așadar, vom avea și anul viitor tot un fel de campanie electorală. Să nu uităm că, totuși, 2015 este un an pre-electoral. Întreg anul se va derula sub spectrul alegerilor locale și parlamentare din 2016. În ciuda aparenței de echilibru politic, situația continuă să fie complicată. Sarcina președintelui Iohannis este să o rezolve nemțește, nu ca pe Dâmbovița.
