Asculta acest articolCel mai ușor este să dai zile libere. Nu majorezi alocațiile pentru copii, dar decretezi 1 iunie zi nelucrătoare. Nu majorezi pensiile foarte mici și nu mai tai puțin din pensiile speciale, dar dai liber de 15 august. Cade 1 mai într-o zi de miercuri? Faci și vineri o zi nelucrătoare și astfel ai oferit o mini-vacanță pentru oamenii muncii.
Fără îndoială, copiii merită o zi a lor, una cu totul specială. Dar de ce parlamentarii trebuie să-și ia liber de ziua copiilor? Ca să fie alături de copii, să se arate prin parcuri pentru a arăta că ei sunt cei care au propus ziua copilului ca zi nelucrătoare? Da. Pentru fiecare zi declarată nelucrătoare din an, guvernanții, orice culoare au, vor să arate că lor li se datorează acel cadou.
Era cazul ca 1 iunie să fie decretată zi nelucrătoare? De la cine a venit propunerea legislativă? Din grupul de inițiativă au făcut parte Itsy Bitsy FM și Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, avându-i ca lideri de opinie pe Andreea Marin, Virgil Ianţu şi Tily Niculae. Ca fost profesor, se înțelege că președintele Klaus Iohannis a promulgat cu bucurie legea în 2016. Ziua liberă de 15 august i se datorează președintelui Traian Băsescu, în amintirea zilei marinarilor, el însuși fiind un marinar nostalgic.
Propunerea pentru decretarea celei de a doua zi a Rusaliilor nelucrătoare, întotdeauna Rusaliile căzând duminica, a venit din partea a 11 parlamentari PSD, PRM, PNL, PD-L, UDMR și PC. Respinsă de Senat, propunerea a fost votată de Camera Deputaților și astfel din anul 2008 a apărut o nouă zi nelucrătoare.
În total, în anul 2021 sunt 15 zile nelucrătoare. Nu sunt multe, însă între ele se fac niște punți și astfel apar câteva mini-vacanțe foarte bine venite pentru industria de turism. Zilele libere aduc bani la bugetul statului, în special prin intermediul stațiunilor de la mare și de la munte.
Industria spectacolelor, de asemenea, aduce bani la buget, în tandem cu HORECA. Emil Boc vorbea despre sume fabuloase care intră în bugetul primăriei Cluj în urma festivalului UNTOLD.
Pandemia a dat peste cap atât industria turismului cât și a spectacolelor. Marile destinații turistice, Franța, Italia, Spania etc. au simțit din plin lipsa turiștilor. Hotelurile, cafenelele, restaurantele, muzeele, galeriile de artă, rămase fără clienți și vizitatori, și-au închis porțile. Restaurantele închise au afectat industria cărnii, a produselor agricole.
Pe de altă parte, această pandemie a arătat cât de important este turismul. Poate că România, poate că fiecare județ în parte, fiecare localitate, va învăța ceva: anume că trebuie să investească în turism.
Atâta vreme cât nu le poți oferi turiștilor condiții foarte bune, cazare și distracție, atâta vreme cât nu ai ce le arăta, muzee, case memoriale, monumente de artă, galerii de artă, nu există niciun motiv ca România, în ansamblu, să devină o destinație turistică importantă.
Sunt bune și zilele libere, dar pe lângă ele autoritățile locale, guvernul, trebuie să găsească soluții pentru revigorarea turismului cultural.
Sunt pe agenda guvernului mari investiții în acest domeniu? Deocamdată se așteaptă ridicarea restricțiilor impuse de criza pandemică. Primii pași făcuți înseamnă ceva, dar lumea încă nu a intrat în normalitate.
