Asculta acest articol
Dacă Viktor Orban a inflamat spiritele după discursul lui privitor la amestecul raselor din Europa, iată că premierul Poloniei lansează un atac direct, nemascat, împotriva oligarhiei gemano-franceză din Uniunea Europeană.
În opinia lui Uniunea Europeană este condusă de Germania și Franța și aceste țări s-ar face vinovate pentru situația creată. Era de așteptat să apară o tendință expansionistă rusească.
Polonia și Ungaria sunt recunoscute pentru atitudinea față de birocrația de la Bruxelles.
Marea Britanie s-a retras din Uniune invocând birocrația excesivă.
Sigur că și alte țări sunt nemulțumite, dar nu-și exprimă nemulțumirile în mod public.
Printre țările cele mai tăcute se numără România. Încă de la intrarea în UE, Bucureștiul, indiferent de culoarea politică a guvernelor nu și-a ridicat vocea împotriva UE, a Comisiei Europene, a Parlamentului European.
Această cumințenie nu a ajutat. Împreună cu Bulgaria am rămas în afara spațiului Schengen. Chiar dacă speranțele s-au amplificat odată cu câștigarea alegerilor, politicienii români au preferat și preferă să se certe înăuntrul țării. Politica externă nu s-a dezbătut public decât în interior. În timpul regimului Băsescu, PSD devenise calul de bătaie din cauza așa-zisei corupții generalizate pe care ar fi promovat-o în timpul guvernului Năstase.
Justiția a fost în centrul atenției când în fruntea PSD se afla Liviu Dragnea care, din cauza dosarelor ar fi dorit să-și subordoneze Justiția.
Dar are dreptate premierul Poloniei? Este condusă Uniunea Europeană de Germania și Franța? Mateusz Morawiecki își exprimă opiniile anti-UE într-un ziar francez, Le Monde. Dacă o publicație franceză dă posibilitatea unor politicieni să-și exprime opinii anti-franceze, înseamnă că există un curent anti germano-francez chiar în aceste țări.
Dar acuzațiile cele mai grave aduse politicilor promovate de liderii UE sunt cele legate de expansionismul rusesc care ar fi fost încurajat de Germania și Franța. A existat o lungă perioadă când Angela Merkel avea un cuvânt greu. Germania a devenit motorul UE și datorită gazului și petrolului rusesc ieftin.
Abia odată cu izbucnirea războiului din Ucraina țările dezvoltate europene au simțit ce importanță aveau pentru economiile lor materiile prime ieftine din Federația Rusă.
Interesant este că Polonia, ca de altfel și Ungaria, nu au o poziție anti-NATO. Dimpotrivă, Polonia este una dintre cele mai vehemente voci care au cerut sancțiuni drastice împotriva Rusiei. Aici Polonia s-a despărțit de poziția Ungariei. Viktor Orban a recunscut că își dorește o colaborare bună cu Moscova pentru că Ungaria este dependentă de gazul rusesc.
Nici în această speță guvernul român nu are o poziție proprie tranșantă. Lasă să se înțeleagă că România se poate descurca singură din punct de vedere energetic, dar nu acum, ci abia după ce va începe exploatarea zăcămintelor.
Ar trebui să ne întrebăm de ce iese la atac guvernul polonez tocmai acum, în plină criză? Pentru că în astfel de situații se pot pune tranșant problemele. Funcționează și în condiții de criză o Uniune Europeană cu două viteze?
Sunt țări de gradul unu și țări de gradul doi în interiorul acestei uniuni? Sunt teme tabu. Niciun politician din România, niciun partid din actuala coaliție de guvernare nu-și poate permite să critice instituțiile europene, chiar dacă au nemulțumiri.
Nicolae Ciucă, premierul României, nu s-a făcut remarcat ca o voce distinctă. În ceea ce-l privește pe președintele Iohannis, acesta nu a dat niciodată impresia că ar avea o poziție contrară față de hegemonia germano- franceză. Mai concret, România nu are niciodată o poziție contrară politicilor promovate de Germania și Franța.
