Asculta acest articolVeniturile totale, în termeni nominali, au fost anul trecut, în medie, de 5.683 lei lunar pe gospodărie şi de 2.243,4 lei pe persoană, în creştere cu 8,9%, respectiv, cu 10,5% faţă de 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.
Consumul, principala destinaţie a cheltuielilor gospodăriilor, a deţinut anul trecut, în medie, pe ansamblul gospodăriilor, 61,1% din cheltuielile totale, acestea fiind de 2.979,3 lei lunar pe o gospodărie.
Principala sursă de formare a veniturilor totale a reprezentat-o, atât în anul 2021, cât şi în anul anterior, veniturile băneşti (93,5%, în creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul 2020).
Anul trecut, ponderea veniturilor în natură a fost de 6,5% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul anterior, pe seama contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii. Economia de subzistenţă, caracteristică gospodăriei agricole, este evidenţiată şi de ponderea relativ scăzută a veniturilor băneşti din agricultură, care au reprezentat, pe ansamblul gospodăriilor, numai 1,6% din veniturile totale, în uşoară scădere, însă, faţă de anul anterior (cu 0,1 puncte procentuale).
O altă categorie de venituri care a deţinut o pondere importantă în structura veniturilor gospodăriilor o reprezintă veniturile din prestaţii sociale (19,1%).
În 2021, veniturile totale, medii lunare pe o gospodărie, ale gospodăriilor în care capul gospodăriei este absolvent al învăţământului superior au fost de 3,6 ori mai mari decât ale gospodăriilor în care capul gospodăriei a absolvit numai şcoala primară sau nu a absolvit nicio formă de învăţământ şi de 1,9 ori mai mari decât ale gospodăriilor în care capul gospodăriei a absolvit învăţământul secundar.
În anul 2021, veniturile medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 41,5% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural.
În ceea ce priveşte diferenţierea veniturilor pe regiuni, cele mai mari venituri medii lunare s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (8.546,6 lei pe gospodărie), iar
cele mai scăzute în Nord-Est (4.552,6 lei pe gospodărie). Principala sursă de formare a veniturilor, în toate regiunile, a fost salariul, însă cu un aport mai scăzut în regiunea Nord-Est şi considerabil mai mare în regiunea Bucureşti-Ilfov.
O altă categorie de venituri cu o pondere destul de importantă în structura veniturilor totale o reprezintă veniturile din prestaţii sociale, care au depăşit 20% aproape în toate regiunile.
Veniturile în natură constituie, de asemenea, o sursă cu pondere mare în totalul veniturilor (între 6%, atât în Sud-Muntenia cât şi Centru, respectiv, 11,1% în Nord-Est), cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov (2,2%).
Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 33,4% din consumul gospodăriilor
Cheltuielile băneşti pentru cumpărarea de produse alimentare, nealimentare şi pentru plata serviciilor au fost de 2.745,8 lei lunar (56,3% din cheltuielile totale). Cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare şi nealimentare din resurse proprii
care sunt consumate de membrii gospodăriei) a fost egală cu 233,5 lei pe gospodărie şi a reprezentat 4,8% din cheltuielile totale.
Conform Clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 33,4% din consumul gospodăriilor. O altă componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, a fost legată de locuinţă, acesteia alocându-i-se 21,9% din cheltuielile de consum, cea mai mare parte a acestora fiind absorbită de consumul de utilităţi necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili). În schimb, cheltuielile implicate de dotarea şi întreţinerea locuinţei au o pondere mult mai scăzută (6,2%).
Fii primul care comentează