Asculta acest articolDupă cum îi cunoaştem noi pe politicienii noştri odată ce a început discuţia pe rotirea primului ministru dezbaterea va continua până în ultima zi.
Schimbarea este mai complicată decât pare. Nu pur şi simplu se ridică de pe scaun Nicolae Ciucă şi se aşează Marcel Ciolacu.
Rotativa se face ca şi cum ar fi avut loc alegeri. Premierul Ciucă îşi dă demisia. Cade întreg guvernul.
Se fac propuneri, se fac consultări la Cotroceni, se desemnează nou prim ministru, se merge în faţa parlamentului cu un nou program de guvernare. Dacă acest ansamblu care include funcţii, interese politice şi de grup, se petrece un scurtcircuit, întreaga construcţie sare în aer.
În rotisor nu intră doar primul ministru, ci toţi miniştrii. Făcându-se permutări la vârf, obligatoriu se vor face schimbări şi în teritoriu, la nivelul directorilor, posibil şi al prefecţilor.
Dacă Marcel Ciolacu pleacă de la conducerea Camerei Deputaţilor, Nicolae Ciucă fiind senator nu se poate face rocada. Lui Nicolae Ciucă fiindu-i destinată funcţia de preşedinte la Senat, rămâne fără funcţie Alina Gorghiu. Care, în cadrul PNL, are propriii ei susţinători. Aşa cum şi fostul prim ministru Florin Cîţu are propriul lui grup, rămas din “echipa câştigătoare” care l-a debarcat pe Ludovic Orban de la conducerea PNL.
În acest moment, cu cinci luni înainte de rotativă, PSD nu pare să aibă probleme interne. Problemele apar când se împart şi mai ales când se reîmpart funcţiile. Unii miniştri ar dori să-şi păstreze actualele poziţii. Au contracte în derulare, este posibil să aibă şi promisiuni pe care trebuie să le respecte. Social democraţii se cred pe cai mari. În sondaje fiind creditaţi cu 35-36% îşi pot permite să ameninţe cu alegeri anticipate în cazul în care liberalii fac figuri. PNL nu-şi permite acest lux pentru că sondajele îl situează doar în jurul procentului de 22-24%. Destul de puţin pentru a face faţă unor alegeri anticipate.
Practic, p]nă la realizarea rotativei urmează cinci luni de conflicte mocnite între PNL şi PSD, iar `n judeţe cu populaie mixtă, români şi maghiari, UDMR devine parte a conflictului. Presupunând că se va menţine actualul clasament după alegerile următoare nu se mai poate realiza o majoritate de dreapta. Cu cele 24 de procente ale PNL, cu cele 9-10 procente ale USR, eventual cu un UDMR la 5% nu se poate face o majoritate. Nici dacă PMP trece pragul electoral, dreapta nu trece de 50%.
Aceasta este adevărata problemă a PNL, a partidelor de dreapta. Nu va fi o foarte mare surpriză dacă după viitoarele alegeri nu va fi curtat AUR pentru susţinerea unei majorităţi.
Tocmai pe această împrăştiere a scenei politice se bazează PSD şi PNL c]nd promit să meargă mai departe împreună. Nu se pot face majorităţi pe criterii doctrinare. St]nga şi dreapta clasică nu mai au forţa de a se lupta de pe baricade diferite. Trebuie să se adapteze la preferinţele electoratului şi, fără voia lor, să-şi împartă guvernarea. Unde nu se pot împăca? La împărţirea beneficiilor. Sau, cum se spune în popor, la împărţirea ciolanului.
Pentru a preînt]mpina conflictele în ultima vreme se discută despre parafarea unor înţelegeri şi la nivel judeţean. După modelul de la centru. Aici intervin o serie de probleme mai mari dec]t la centru. De exemplu `ntr-un judeţ ca Satu Mare conducerile PNL şi PSD nu colaborează. De altfel nici relaiile dintre PNL şi UDMR nu sunt deloc amicale. Politicieni ca primarul Kereskenyi Gabor şi deputatul Adrian Cozma sunt ca două săbii care nu încap în aceeaşi teacă.
Într-un judeţ cu populaţie mixtă un conflict inter-etnic duce la situaţii explozibile. Practic ambii politicieni îşi netezesc drumul spre ieşirea de pe scena politică.
Fii primul care comentează