Asculta acest articol La obiect de fiecare dată, Kelemen Hunor, în toate declaraţiile sale, scurte, concise, se dovedeşte un politician echilibrat, pragmatic, la curent cu tot ce se întâmplă pe scena politică, internă şi internaţională.
Eu îl cunosc şi îl preţuiesc ca poet, şi îl admir ca om politic, următindu-i cu atenţie intervenţiile în diverse probleme.
Ultimelor poziţii exprimate public nu ai ce le reproşa. Problema pensiilor ar trebui rezolvată la termenul fixat, luna iunie.
Corect. România şi-ar putea permite să aibă un avion pentru preşedinte, pentru primul ministru. Onorabil. În disputa pe tema canalului Bâstroe ar trebui să existe o permanentă comunicare cu partea ucraineană. Absolut corect, necesar. O opinie corectă are şi în problema taxei de solidariate care ar trebui introdusă pentru o perioadă determinată, adică pe perioada crizei. Aşa este.
Despre rotativa la guvernare, preşedintele UDMR trimite direct la protocolul dintre PNL şi PSD. Dacă se respectă, rotaţia se poate face în câteva zile.
În protocol, spune Kelemen Hunor, este vorba despre un schimb de patru portofolii între PSD şi PNL. Se schimbă Finanţele cu Justiţia, Transporturile cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, completate de rocada dintre Secretarul General al Guvernul cu cancelarul. Pentru UDMR protocolul nu prevede ministere în plus sau în minus. Dacă asta scrie la protocol, asta ar trebui să se respecte şi astfel rotativa s-ar face în cel mult o săptămână şi nu ar mai fi niciun fel de discuţie.
Atât PSD cât şi PNL s-au trezit că ceea ce au scris şi au semnat îi dezavantajează. Fiecare ar dori mai mult. PSD nu vrea să renunţe la Transporturi, iar PNL la Fonduri Europene. Ambele partide şi-au pus ochii pe cel puţin un minister condus de UDMR, Dezvoltarea Regională şi Mediul. Fără să conteze prea mult, doar constată, Kelemer Hunor ajunge la concluzia că organizarea unor alegeri anticipate, parlamentare, anul acesta, ar conduce la tranşarea tuturor problemelor prin trimiterea la judecata poporului, exprimată prin vot.
PSD a amintit deja de anticipate. Nu însă şi PNL. Prin trimiterea la anticipate, Kelemen Hunor se apropie uşor de poziţia PSD.
Clasat pe primul loc în sondaje, PSD are mai multe şanse decât PNL de a forma o majoritate în jurul său.
O astfel de variantă, dacă ar fi pusă în practică, strică planurile PSD şi PNL a merge în tandemul preşedinte-premier la alegerile din 2024.
Rezerve pentru tandemul Ciucă-Ciolacu sunt şi la PSD şi la PNL. Mai accentuate la PNL, unde există un nucleu conservator, care şi-a exprimat nemlţumirea faţă de un parteneriat politic, la guvernare, cu PSD. Este o chestiune de orgoliu, de fudulie fără fundament sau este o teamă reală că se va distruge partidul, ca principală forţă de dreapta?
PNL este în continuă scădere de anduranţă. Nu are forţa care pretinde că o are. :i-a pierdut şi capacitatea de mobilizare. Are lacune şi în ceea ce priveşte capacitatea şi capabilitatea cadrelor pe care le propulesează în funcţii publice, de la nivel local la nivel naţional. Prin urmare, dacă partidul lui Ciucă vrea şi îşi doreşte atât de mult să rămână la guvernare, şi asta este clar, trebuie să fie dispus la compromisuri politice.
Alegerile anticipate, de care vorbeşte Kelemen Hunor, ar pune PNL faţă de PSD într-o postură de inferioritate numerică, exprimate prin manadatele parlamentare.
Aici liderul UDMR se dovedeşte un politician abil, care gândeşte pe termen lung avantajele politice pentru formaţiunea sa. Ca partid-balama, deschis şi spre stânga şi spre dreapta, UDMR nu se poate situa în adversitate nici faţă de PSD, nici faţă de PNL. Asta a înţeles foarte bine politicianul Kelemen Hunor. Dacă facem o paralelă cu situaţia din judeţele cu populaţie mixtă, aşa cum este Satu Mare, situaţia se schimbă. În sensul că UDMR face jocurile, iar cele două partide, PSD şi PNL, rând pe rând, joacă rolul de partide-balamale care decid majoritatea din consiliul judeţean şi din municipiul reşedinţă de judeţ, Satu Mare.
În această speţă locală, abilitatea preşedinţilor de organizaţii judeţene, PNL şi PSD, este esenţială. Politicieni ca deputaţii Adrian Cozma şi Radu Cristescu, dar şi ca primarul Kereskenyi Gabor, axaţi pe un radicalism politic vecin cu şovinismul, nu au ce căuta în peisajul politic al unui judeţ cu populaţie mixtă, în care proporţiile naturale suferă modificări prin prezenţa sau absenţa la vot.
Astfel minoritarii, respectiv maghiarii, pot ajunge majoritari ca funcţii politico-administrative, iar majoritarii, respectiv românii, pot fi slab reprezentaţi, prin poziţii de mâna a doua, în instituţiile publice sătmărene. De aici, din zona politicului, pot izbucni conflicte inter-etnice, cu consecinţe nu foarte greu de prevăzut.
Fii primul care comentează