Asculta acest articolÎncepută timid, fără mare entuziasm, campania electorală s-a desfășurat în general decent, cu atacuri destul de izolate și reținute, mai mult incidentale decât planificate.
Ca întotdeauna, în săptămâna dinaintea marelui scrutin, partidele accelerează motoarele. Candidații știu că foarte mult contează ultimele mesaje pe care reușesc să le transmită către electorat. De asemenea, alegătorii foarte pretențioși se decid dacă să meargă sau nu la vot în ultima săptămână.
Și tot în această ultimă perioadă se hotărăsc ce candidat merită votat.
Restricțiile din pandemie au modificat nu doar comportamentul candidaților, ci și al electoratului. Teama de infectare a împiedicat partidele să se desfășoare ca altădată.
În lipsa întrunirilor, a mitingurilor cu sute și mii de persoane, au lipsit și obișnuitele huiduieli, dar și aplauzele, strângerile de mână, mângâiatul copiilor pe creștet, pupăturile electorale care le fac mare plăcere mai ales femeilor mai în vârstă.
În această perioadă tirajele ziarelor au crescut vertiginos.
Candidații și-au exersat carisma la televizor. Și-au postat figurile pe rețele de socializare, în presa scrisă, pe pliante distribuite în cutiile poștale.
În general, se poate aprecia că s-au găsit soluții alternative la formulele consacrate înainte de pandemie. Unele se vor dovedi poate chiar mai eficiente decât cele din trecut.
Se întâmplă și un lucru bun. Spre deosebire de alte campanii din trecut, s-a acordat o mai mare atenție programelor electorale ale candidaților. Sondajele arată că oamenii au un grad de receptare a programelor mai mare decât în trecut. În lipsa spectacolelor organizate în campanie – zilele comunelor și orașelor, festivități, sărbători religioase etc. etc. – electoratul s-a concentrat mai mult, cu mai mare atenție, pe punctele din programele candidaților.
Calitativ, campania din pandemie s-a ridicat peste campaniile electorale din ultimii 20 de ani. Faptul că nu s-au făcut mari alianțe electorale cu care se putea câștiga lejer, a obligat partidele să muncească mai mult. Competiția este mai strânsă și pentru că alegerea primarilor și președinților de consilii județene se face dintr-un singur tur.
O lipsă a acestei campanii este slaba prestație a candidaților la consiliile locale și județene.
În loc să “împingă” candidatul la primărie, candidații de pe listele de consilieri se lasă “trași” de candidați. Acum se adeverește mai mult decât oricând ideea că primarul trage lista după el. Acest lucru se întâmplă și din cauza fricii de pandemie.
Prin urmare, pentru eventualele rezultate slabe obținute la alegerile din 27 septembrie vor fi trași la răspundere candidații la funcțiile de primari și președinți de consilii județene. Ei vor plăti pentru eventualele rezultate slabe.
După aflarea rezultatelor se vor face și jocurile pentru alegerile parlamentare. De regulă, învinșii pleacă în parlament, iar învingătorii rămân acasă. Majoritatea liderilor partidelor care au pierdut competițiile pentru funcțiile locale se regăsesc pe listele electorale pentru parlament. Va fi la fel și anul acesta?
Pare o anomalie a democrației, dar asta se întâmplă datorită legislației, a modului în care sunt organizate partidele politice. Practic, alegătorul alege după ce liderii de partid triază candidații. Este, în realitate, o alegere indirectă. Nu votezi pe cine vrei, ci votezi ce-ți oferă fiecare partid, după selecții interne făcute după norme interne numai de partide știute.
Dar altă formulă de alegeri democratice nu s-a inventat. Pănă la urmă votul cetățenilor le conferă legitimitate câștigătorilor. Ceea ce contează este corectitudinea alegerilor. Este greu de imaginat că se mai pot frauda alegerile ca în primii ani de după 1989. După 30 de ani de democrație, se poate “frauda” campania electorală, prin promisiuni mincinoase.
Citind cu atenție punctele din programele candidaților se observă un fenomen îmbucurător. Nu se mai regăsesc promisiuni fantasmagorice. Vârful de sarcină al promisiunilor a fost dus la cota maximă la precedentele alegeri, din 2016, prin programul Darius Vâlcov- Liviu Dragnea.
Promisiunile de creștere a pensiilor, alocațiilor pentru copii, ajutoarelor sociale, a salariilor etc. au fost antedatate cu mult înainte de alegeri. Ce să mai promiți acum? Un lucru esențial: accesarea de fonduri europene. Se poate spune că axa, fundamentul, temele majore ale actualei campanii electorale sunt fondurile europene.
Toți candidații promit că vor dezvolta localitățile lor, județele lor, prin atragerea de fonduri europene. Munca pare să fie de domeniul trecutului. Mi se pare că dintre toate sloganele doar al unui singur candidat de primar îndeamnă lumea la muncă. Muncim, muncim, dar cineva trebuie să facă rost și de locuri de muncă. Bine plătite.
În ciuda seriozității de până acum, în ultima săptămână de campanie electorală se ascut cuțitele, cu nervii întinși la maxim candidații se lovesc pe la spate, țintind părțile vulnerabile ale adversarilor.
