Sunteţi de acord cu orele de educaţie sexuală în şcoli?

Asculta acest articol

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spune că este nevoie de educaţie sexuală în şcoli şi că problema poate fi tratată „cu înţelepciune şi cunoscând realităţile”.

El a oferit ca exemplu comunităţile în care părinţii şi copiii locuiesc într-o singură cameră şi unde lacunele referitoare la educaţia sexuală apar şi la minor, dar şi la adult.

Dezbaterile aprinse din Parlament privind legea educaţiei sexuale în şcoli a dezvoltat polemici şi în societatea civilă. Sunt multe voci care susţin ideea că adolescenţii să fie informaţi la şcoală de eventualele repercursiuni ale începerii vieţii sexuale de timpuriu, iar alţii spun că acest lucru nu ar trebui predat ca materie.

10 motive pentru educaţie sexuală în şcoală

Adriana Radu, (foto) fondatoarea SEXUL vs BARZA (www.sexulvsbarza.ro), prima platformă video online de educaţie sexuală din România, a explicat la începutul discuţiilor despre introducerea în programa şcolară a materiei „Educaţia sexuală” de ce este nevoie ca elevii să studieze această disciplină.

1. Pentru că educaţia sexuală îi fereşte pe copii şi tineri de abuzuri sexuale. Când un copil ştie că urechea lui se numeşte „ureche”, îţi poate spune că s-a lovit la ureche. Când ştie că piciorul e „picior”, îţi poate spune că X colegă l-a lovit cu piciorul. Dar mulţi copii şi adolescenţi nu ştiu despre organele genitale decât că sunt „acolo jos” şi că e „ruşine”.

Nu au la ei uneltele lingvistice necesare pentru a povesti că au fost victimele unui abuz sexual. Nici măcar nu ştiu dacă au voie să vorbească despre ceva „ruşinos”, despre care nu vorbim de obicei şi la care au luat parte (chiar dacă a fost fără voia lor). „Penis”, „Vulvă”: educaţia sexuală vorbeşte clar despre toate părţile corpului – pentru că sunt nişte părţi ale corpului ca oricare altele – şi îi ajută pe copii şi tineri să poate facă asta.

2. Pentru că educaţia sexuală ţinteşte să facă din nişte persoane tinere care nu ştiu cum să aibă grijă de sine însele, persoane responsabile care merg la medic. Revenim, dacă nu ştii nici măcar cum se numesc organele tale genitale, cum să fii OK cu a merge la ginecolog/urolog/androlog. Ţi-e teamă să mergi pentru că „e ruşine”, ţi-e teamă să mergi pentru că ştii că nu vei putea purta un dialog cu medicul. Dacă au cunoaştere, tinerii au mai multă încredere în sine să se descurce într-o situaţie ca mersul la medic şi amână mai puţin vizita medicală.

3. Pentru că educaţia sexuală îi ajută pe tineri să aibă puterea să spună NU. „Dă-i şi lu’ mamaia un pup” când puştoaica n-are chef de dat „pup” dar aşa e „frumos”, certatul şi culpabilizatul copilului când refuză să dea acel pup: toate astea nu sunt deloc moduri bune în care îl poţi învăţa pe-un copil ce este autonomie corporală.

Nu mulţi tineri (şi mai ales nu multe fete) ştiu cu adevărat că pot decide singuri ce fac cu corpul lor, dacă să facă sex, cu cine să facă sex, cum să facă sex. Educaţia sexuală le spune fix asta: că ei decid.

4. Pentru că aş aproxima că cel puţin 80 % din fetele şi băieţii pe care i-am întâlnit la workshopuri SEXUL vs BARZA cred că fetele urinează prin vagin. Disclaimer: nu, fetele nu urinează prin vagin. Nici dumneavoastră nu ştiţi despre ce vorbesc?

5. Pentru că educaţia sexuală ajută la spargerea preconcepţiilor şi creşterea nivelului de acceptare pentru persoanele transgender, intersexuale, lesbiene, gay, bisexuale sau asexuale. În plus, tinerii LGBTIA sunt aici, printre toţi ceilalţi, şi au la fel de multă nevoie de ajutor.

6. Pentru că vârsta medie pentru începerea vieţii sexuale în România e 15 ani şi jumătate (potrivit acestui studiu UNICEF), iar elevul de liceu de la dumneavoastră din casă/clasă probabil deja a făcut sex, sau e aproape să facă asta şi are nevoie de toate informaţiile ca să fie în siguranţă.

7. Pentru că nu-i încurajăm pe tineri să facă sex şi nu le zicem cum să facă sex, ci le explicăm cum să fie în siguranţă DACĂ fac sex şi atunci când fac sex. Şi cel mai probabil vor face sex (vedeţi mai sus).

8. Pentru că NU, tinerii nu-şi vor începe viaţa sexuală mai devreme din cauza educaţiei sexuale, din contră, mai târziu!

9. Pentru că dacă îi întrebi pe adolescenţi cum sunt fetele şi cum sunt băieţii, vor perpetua stereotipuri de gen.

Vreau să citez din ce au zis tinerii într-un workshop pe care l-am ţinut acum două săptămâni. Fetele sunt „elegante, sensibilie, încăpăţânate, timide, stresante, bune în bucătărie, invidioase, indecise, frumoase, delicate, fiţoase, atente, naive, ciudate”. Băieţii sunt „şmecheri, perverşi (le place sexul), orgolioşi, bătăuşi, bădărani, mândri, sportivi, generoşi, forţoşi, superficiali, modeşti, curajoşi, mincinoşi, protectori”. Cu viziuni despre băieţi „curajoşi” şi fete „timide” nu vom avea prea curând egalitatea în plan social pentru femei şi bărbaţi.

10. Pentru că nici dumneavoastră n-aţi avut parte de educaţie sexuală la şcoală. Mulţi dintre adulţi nu vorbesc deloc cu adolescenţii şi copiii lor despre astfel de teme, alţii au dificultăţi foarte mari în a o face. Pentru asta există în alte ţări educatori specializaţi pe educaţie sexuală.

În Germania, ei se numesc „Sexualpädagoger“ şi se pot specializa în domeniul acesta la facultate sau prin cursuri speciale. În română s-ar numi în traducere liberă „pedagogi pe teme de educaţie sexuală”.

Ca urmare, punem următoarea întrebare:

Sorry, there are no polls available at the moment.