Image 1
Image 2

Sunteţi de acord cu amplasarea statuii lui Széchenyi Istvan în centrul municipiului Satu Mare?

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

SzechenyiIstvan1

La iniţiativa lui István Széchenyi s-a construit prima cale ferată în Satu Mare

În şedinţa din 31 martie a Consiliului local Satu Mare, consilierii au votat amplasarea unei statui a lui István Széchenyi în Piaţa Libertăţii.

“La iniţiativa lui István Széchenyi s-a construit prima cale ferată în Satu Mare şi a contribuit foarte mult la dezvoltarea economică a acestei zone. A fost numit şi cetăţean de onoare al oraşului Satu Mare în 1840. Statuia închinată lui va fi amplasată în Piaţa Libertăţii într-un colţ al parcului aproape vizavi de Complexul  Aurora şi totodată simetrică cu statuia Limbii Române, care va fi amplasată în partea cealaltă a parcului”, a motivat iniţiativa consilierul UDMR, Maskulic Csaba.

De fapt s-a aprobat amplasarea statuii după negocierea cu consilierii UDMR pentru votarea organigramei propusă de primar. Astfel statuia lui Széchenyi Istvan face posibilă angajarea a 99 de persoane la Primăria Satu Mare. Noii angajaţi vor trebui să depună măcar o floare la viitorul monument.

De altfel, groful Széchenyi are în satul Remetea (comuna Oraşul Nou) un monument comemorativ unde, de 26 de ani se organizează festivităţi culturale. De asemenea, în Grădina Romei din municipiul Satu Mare, se organizează manifestări culturale în memoria grofului la piatra comemorativă de aici. Prezentăm în continuare câteva repere mai importante din viaţa şi activitatea grofului Széchenyi.

La vârsta de 17 ani s-a înrolat în armată

Széchenyi s-a născut la 21 septembrie 1791 în reşedinţa familiei sale din Herrengasse, Viena. Botezul copilului a fost oficiat după rit romano-catolic în Biserica Sfântul Mihail din centrul capitalei. Tatăl său, Ferenc Széchenyi a fost fondatorul Muzeului Naţional Maghiar, iar mama sa, Julianna Festetics a provenit dintr-o familie maghiară de renume din Ungaria. Tânărul grof şi-a petrecut copilăria în Viena şi Nagycenk. Educaţia copi-lului a fost făcut de János Lunkányi după instrucţiunile stabilite de părinţi.

Conform dorinţei tatălui său, la vârsta de 17 ani s-a înrolat în armată şi a participat la războaiele împotriva lui Napoleon în timpul cărora a dat dovadă de curaj şi îndrăzneală. A călătorit mult, a vizitat Europa de Vest, Europa de Est şi Turcia, de Est.

Széchenyi a propus o revoluţie în economie

El a realizat rămânerea în urmă a ţării sale în timpul uneia dintre numeroasele sale călătorii şi a ajuns la concluzia că are datoria istorică serioasă de a acţiona pentru a promova soarta naţiunilor. La întoarcerea din respectiva călătorie a devenit iniţiatorul ideilor de reformă. Contele Széchenyi a fost prima personalitate care s-a făcut cunoscută în era reformelor, a fost conte al uneia dintre cele mai puternice familii maghiare din perioada respectivă.

El a uimit Dieta când a rostit pentru prima oară un discurs în limba ungară. A susţinut o propunere pentru fondarea unei Academii maghiare pentru arte şi ştiinţe şi a sugerat o sursă bugetară pentru finanţarea propunerii.

Aristocraţii înfuriaţi au ars în public cartea lui Széchenyi „Hitel” (Credit), în care autorul susţinea că privilegiile nobiliare sunt imposibil de susţinut din punct de vedere moral şi împotriva intereselor păturilor bogate înseşi. Széchenyi a propus o revoluţie în economie şi a afirmat că doar magnaţii sunt capabili să o pună în practică.

El era susţinătorul unei legături puternice cu Imperiul Habsburgic, dar şi al abolirii iobăgiei, impozitării marilor proprietăţi funciare, finanţării dezvoltării prin intermediul capitalului străin, fondării unei bănci naţionale şi a salariului în bani pentru angajaţi.

Széchenyi a fost unul dintre cei care a susţinut construcţia podului suspendat peste Dunăre dintre Buda şi Pesta. Iniţiativele lui Széchenyi au eşuat deoarece el a sperat în mod greşit că magnaţii vor fi interesaţi să le pună în practică, iar ritmul reformelor era prea mic pentru mica nobilime. De asemenea, la iniţiativa lui István Széchenyi s-a construit prima cale ferată Rijeka – Arad – Oradea – Satu Mare şi a contribuit foarte mult la dezvoltarea economică a acestei zone.

Circumstanţele morţii sale nu au fost elucidate

Este aproape imposibil să enumerăm tot ceea ce a făcut în timpul vieţii sale. A fost şi ministru al Transporturilor dar a demisionat din postul său, la 5 septembrie 1848 şi s-a retras într-o instituţie psihiatrică unde şi-a recăpătat curând puterea creatoare intelectuală. S-a confruntat de-alungul vieţii sale cu o serie de hărţuieli din partea opozanţilor săi dar şi de ezitări şi căutări. Persecuţia sa încheiat doar cu moartea sa ce s-a produs în 7 aprilie 1860.

Despre moartea lui controversată au circulat diferite variante, conform unora s-ar fi sinucis, iar conform altora ar fi fost ucis. Atunci când a fost găsit mort, spunea presa vremii, arma era întinsă pe coapsă, ceea ce duce la concluzia că este puţin probabil ca după ce s-a împuşcat în cap să ţină braţele şi arma pe coapsă. Pe peretele încăperii nu a existat nici o urmă de sânge, doar bucăţi din creier, ceea ce sugerează că sângele său nu circula atunci când glonţul a pătruns în cap. Oricum, circumstanţele morţii sale nu au fost elucidate nici până în ziua de azi.

Listă impresionantă de lucrări

Groful Széchenyi a avut şi o prodigioasă carieră literară şi publicistică, a publicat tratate economice, studii, observaţii şi iniţiative în diverse domenii, atât în limba maghiară cât şi în limba germană.  Iată doar o parte dintre numeroasele sale lucrări< Fox, cerb de vânătoare, broşură în limba germană; De pe cai, apărută în Pesta, în 1828; Cazinoul parte o listă în ordine alfabetică şi bazele sale, 1829; Creditul, Pesta, 1830 (în limba germană Leipzig, 1830, tradusă de Michael şi Joseph Paziazi Vojdisek); Dragi iobagi, 1831; Despre teatrul maghiar, Cenk, 1832;

Stadion, Leipzig, 1833 (partea I; partea a II-a nu a mai apărut); Despre călătoria cu aburi pe Dunăre, 1836, în limba germană; Câteva cuvinte despre cursa de cai . Pesta, 1838; Popoarele din Est, Pesta, 1841; Fragmente de idei, Pesta, 1846; Propunere de soluţionare a transportului din Ungaria, Bratislava 1848; Conştiinţa de sine şi Marea Satiră, Döbling, 1857; Cenzura şi presa austriacă, Döbling, 1859.

Ca urmare, vă punem următoarea întrebare:

[cardoza_wp_poll id=213]

18 comentarii

  1. Dragul meu Alex, ai mare dreptate!!! Dar spune-mi tu mie, ce sa fac, dacă acuma este pusa în centrul sătmarului!? Nu avem ce face, și eu când trec pe acolo, ma enervez, dar nu am ce face. Era bine acolo unde ai spus tu, dar dacă acuma primarul municipiului a amplasat-o în centru, nu putem face nimic. Ma înțelegi? Nu putem face noi nimic. Trebuie să ne vedem de treabă. Înțelegi? Nu putem face nimic. O zi frumoasa în continuare!!!!

  2. Și, în primul rând, în afara de statuia eroului necunoscut, ați mai ridicat vreo statuie a unei personalități române? De exemplu Nicolae Bălcescu, sa zic asa!!! Bine ca unguri ridicați mai mulți ca Români!!!

  3. Am văzut-o zi de zi când treceam pe acolo cu autobuzul când mergeam la școală, și din punctul meu de vedere, fata de cum a arătat în poză acest om, în statuie arată oribil!!! Mai tare v-ați bătut joc de el.!!! În poza a arătat mult mai bine și mai frumos!! Mai tare v-ați bătut joc de acesta!!!

  4. Propun ca podul Decebal sa-si schimba denumirea in podul Ceausescu Nicolae si sa se amplaseze pe el o statuie al acestuia deoarece a fost ultimul pod construit in “epoca” lui in Satmar. Urmatorul pod va fi construit de Orban Viktor cu conditia ca satmarenii sa cotizeze la Budapesta !.

  5. Ar fi mai corect să se facă o statuie lui Berenczey Kovats Lajos, sătmărean get beget , el şi fratele său deţinând clădirea care a existat până la sfârşitul anilor 60 pe locul unde acum este hotelul Aurora. Domnul Berenczey a fost secretar de stat în transporturi pe vremea lui Szechenyi şi în mare măsură lui i se datorează construirea căii ferate Satu Mare- Carei.

  6. daca tot vor ungurii o statuie de ce sa nu fie a lui Lajos Kossuth? ca doar el e ungurul suprem. acest Szechenyi Istvan nu a facut nimic pt Satu Mare de dragul orasului sau a locuitorilor, a facut totul pt economia Ungariei. sa lasam prosteala cum ca ar fi un satmarean veritabil ca nu tine.in fine…. dupa ce ii fac statuia, propun ca la descrierea ei sa fie celebrul sau citat :„cea mai sfântă datorie a fiecărui maghiar este aceea de a maghiariza” .

  7. Nu, pentru ca a fost un nationalist care nu a recunoscut niciodata in ardeal alt popor decat cel maghiar!!Citat de-al individului:”cea mai sfanta datorie a fiecarui maghiar este aceea de a maghiariza” (contele Szechenyi Istvan, in “Kelet Nöpe” – Popor al Estului, MR – Magyar Remekirok,); – “Nu-i stapan aici decat unul singur, maghiarul” !!Stauie?In Asia sau in puszta!

Lasă un răspuns

Connect with